Sfaturile care sintetizează zeci de cărţi despre stilul de viaţă sănătos. Ce spune secretarul Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare
0
Unul din trei europeni are probleme neurologice. Fie că vorbim despre accidente vasculare cerebrale, unde România se situează mult peste media europeană, fie despre îmbătrânirea creierului, soluţia este stilul de viaţă. Secretarul Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare, Volker Homberg, a răspuns la întrebarea: Cum putem avea un stil de viaţă sănătos, în condiţiile de trai ale secolului XXI?
Poate fi oprită „îmbătrânirea” prematură a creierului? Aceasta este una dintre întrebările principale care-şi vor găsi răspunsul la RoNeuro Brain Days, evenimentul ştiinţific care reuneşte, în perioada 1-4 Iunie, în Cluj-Napoca, vârfuri ale medicinei şi cercetării ştiinţifice mondiale din ţări precum Germania, Italia, USA, Austria, Ucraina UK şi România. Din datele prezentate la conferinţă rezultă că unele studii în domeniu arată că îmbătrânirea creierului începe la 45 de ani, în condiţiile în care până de curând, se considera că îmbătrânirea creierului începe de la 60 de ani. De asemenea, studiile amintite arată că femeile sunt mai predispuse la îmbătrânirea prematură a creierului decât bărbaţii. Oamenii de ştiinţă au tras concluzia că îmbătrânirea organismului ţine de modul în care îmbătrâneşte creierul.
„Un stil de viaţă sănătos este să eviţi anumite obiceiuri negative, cum ar fi fumatul şi să nu bei alcool în exces, nu e greu să faci asta. Să faci exerciţii fizice echilibrate, o cantitate suficientă de somn, să nu mănânci prea mult, să eviţi mâncarea grasă şi consumul excesiv de zahăr. Aceste sunt reguli foarte simple, şi cam asta e, în mare”
Volker Homberg , secretarul Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare
AVC - problema cea mai gravă a României
Cifrele oficiale care arată că un european din trei are probleme sau suferă de afecţiuni neurologice şi psihiatrice, de la insomnie până la demenţă. Cea mai mare problemă cu care se confruntă România este Accidentul Vascular Cerebral. „Rata mortalităţii în cazul accidentelor vasculare cerebrale este mult peste media europeană care este de 200 de persoane la suta de mii de locuitori pe an. În ceea ce priveşte celelalte patologii ne încadrăm în media europeană”, a explicat profesorul Dafin Mureşanu, preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR) şi preşedintele Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplesticităţii (SSNN). Cum s-a ajuns aici? „Modul de viaţă, modul de raportare la societate, la familie, raporturile cu munca, odihna, alimentaţia, sunt lucruri de bun simţ”, a concluzionat Mureşanu. Cauzele sunt similare şi în situaţia îmbătrâirii premature a creierului, o patologie care se întâlneşte peste tot în Europa.
Recomandările care sitetizează zeci de cărţi despre sănătate
Secretarul general al Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare şi a Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare, profesorul doctor Volker Homberg (Germania) a susţinut că deşi s-au scris şi se vor mai scrie zeci de cărţi despre un stil de viaţă sănătos, acest concept poate fi rezumat la câteva recomandări: „Există un şir nesfârşit de medici care îţi vor spune <<trebuie să faci, asta, asta şi asta>> şi vei avea un stil de viaţă sănătos. De-a lungul istoriei au fost o serie de guru ai sănătăţii care au scris multe cărţi despre cum să trăieşti sănătos. S-au scris zeci de cărţi despre ce să mănânci şi ce să faci ca să fii sănătos. Eu nu sunt de acord cu această abordare. Un stil de viaţă sănătos este să eviţi anumite obiceiuri negative, cum ar fi fumatul şi să nu bei alcool în exces, nu e greu să faci asta. Să faci exerciţii fizice echilibrate, o cantitate suficientă de somn, să nu mănânci prea mult, să eviţi mâncarea grasă şi alimentele cu concentraţie mare de zahăr sau de carbohidraţi. Aceste sunt reguli foarte simple, şi cam asta e în mare”.
„Eu nu pot susţine o teorie de genul că nu ar trebui să lucrezi aşa de mult. Acest lucru se determină de la individ la individ. Ceea ce e rău pentru sănătatea ta nu este stresul sau faptul ccă lucrezi mult, ci anxietatea, furia, atitudinea ostilă faţă de ceilalţi. Oamenii trebuie să se calmeze”
Volker Homberg , secretarul Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare
Modul în care stresul afectează sănătatea este supraevaluat
În legătură cu stresul, Homberg spune: “Fiecare medic are pacienţi care îi spun că le e greu să menţină un stil de viaţă sănătos. Problema este că nu s-a dovedit că stresul ucide. Există două tipuri de stres unul este negativ, iar celălalt pozitiv. Modul în care stresul negativ, pentru că despre el vorbim, afectează sănătatea este supraevaluat. Oamenii spun: <<nu pot trăi sănătos pentru că sunt prea ocupat şi şeful meu vrea să lucrez prea mult. Eu nu pot susţine o teorie de genul că nu ar trebui să lucrezi aşa de mult. Acest lucru se determină de la individ la individ. Ceea ce e rău pentru sănătatea ta nu este stresul sau faptul că lucrezi mult, ci că anxietatea, furia, atitudinea ostilă faţă de ceilalţi. Oamenii trebuie să se calmeze”. Despre mişcarea fizică moderată, adică o oră pe zi de mers rapid, jogging sau înot, specialistul german a susţinut că este singura metodă dovedită ştiinţific pentru întârzierea manifestării bolii Alzheimer. „Recomandăm şi activitatea intelectuală pentru aceasta, dar până acum date ştiinţifice există doar în ceea ce priveşte exerciţiile fizice”, a mai spus Homberg.
„Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite şi sărăceşte componenţa cognitiv imaginativă. Pentru a menţina creierul în formă trebuie să cititm presă, să citim cărţi “
Dafin Mureşanu, preşedintele preşedintele Societăţii de Neurologie din România
De ce ne „îmbătrâneşte” creierul?
Dafin Mureşanu a făcut o sinteză a cauzelor îmbătrânirii cerebrale premature: „Există un cumul de factori, iar stilul de viaţă este cel mai important. Hipertensiunea arterială, fibrilaţia atrială, dislipidemia, diabetul zaharat, sedentarismul, obezitatea, fumatul, consumul exagerat de băuturi alcoolice sau substanţe stimulante ale sistemului nervos central, suprasolicitarea intelectuală, stresul, disfuncţiile hormonale, traumatismele craniocerebrale, sunt tot atâtea motive care pot genera îmbătrânirea cerebrală precoce”. Multe dintre neajunsurile vieţii cotidiene ale omului din secolul XXI cauzează îmbătrânirea prematură a creierului: munca excesivă la birou, timpul alocat somnului, alimentaţia necorespunzătoare sau lipsa cititului. „Este complet nerecomandat să utilizezi mult mai mult imaginile decât cuvântul. Acestea solicită alte tipuri de circuite şi sărăceşte componenţa cognitiv imaginativă. Pentru a menţina creierul în formă trebuie să cititm presă, să citim cărţi “ a completat Dafin Mureşanu.
“Îi sfătuiesc pe toţi pacienţii mei să-şi prioritizeze absolut toate dorinţele şi nevoile vieţii. Până la urmă este o opţiune personală, ceea ce contează mai mult pentru ei. Pentru o vreme poţi să te sacrifici şi să faci aceste eforturi, ideea este să nu persişti prea mult în a trăi la limită. Trebuie să te opreşti la un moment-dat sau să-ţi reorganizezi lucrurile”
Dafin Mureşanu, preşedintele preşedintele Societăţii de Neurologie din România
Cum trăim sănătos între-un mediu nesănătos?
Sănătatea creierului depinde foarte mult de un stil de viaţă echilibrat, este concluzia la care a ajuns profesorul Mureşanu. Uşor de spus, greu de realizat. L-am întrebat pe profesorul Mureşanu ce i-ar recomanda unui angajat care lucrează 12-14 ore pe zi, care este stresat la locul de muncă, fie de îndeplinirea obiectivelor, fie de şefi şi care nu-şi găseşte timp să facă sport , iar mesele le ia pe fugă, fără a fi prea atent la ce mănâncă, fie că nu are bani, fie că nu are timp să-şi gătească sănătos. Acesta este portretul robot al multor angajaţi din România. “Cred că l-aş sfătui şi aşa îi sfătuiesc pe toţi pacienţii mei să-şi prioritizeze absolut toate dorinţele şi nevoile vieţii. Până la urmă este o opţiune personală, ceea ce contează mai mult pentru ei. Pentru o vreme poţi să te sacrifici şi să faci aceste eforturi, ideea este să nu persişti prea mult în a trăi la limită. Trebuie să te opreşti la un moment-dat sau să-ţi reorganizezi lucrurile”. Cum poate avea un stil de viaţă sănătos o persoană care lucrează 14 ore pe zi, iar după ce se întoarce de la muncă, trebuie să se ocupe de copii şi de alte probleme casnice? “Sigur, nu se poate. Contează foarte mult priorităţile fiecăruia”. Totuşi, specialistul susţine că numărul de ore de muncă ideal depinde de timpul de muncă şi de om: “Pentru un angajat, cinci ore de muncă pot fi devastatoare, în timp ce pentru un altul pot fi relaxante”. În legătură cu perioada rezervată somnului, Mureşanu recomandă minimum 7 ore. În ceea ce priveşte mişcarea, specialistul susţine “ar fi bine măcar 45 de minute de trei ori pe săptămână o activitate fizică, de exemplu, mersul intens în teren variabil”. Despre alimentaţie, el recomandă: “mai puţină alimentaţie procesată, mai multă alimentaţie naturală, alimente cu foarte puţine adaosuri. Nu sunt chestiuni foarte complicate totuşi”.
Când trebuie să ne îngrijorăm
Semne de întrebare în legătură cu stilul de viaţă ar trebuie să ne punem, confom neurologului: “atunci când simţim că nu mai funcţionăm cum trebuie, că nu ne mai ocupăm de ceea ce ne dorim”. Alte semne sunt tulburările de memorie, concentrare, atenţie, prea dese, dacă ne este dificil de respectăm un program prestabilit, dacă nu ne amintim unele nume proprii, ne putem gândi la o îmbătrânire cerebrală precoce. “Ea trebuie evaluată şi tratată de un specialist, pentru că fiecare dintre noi îmbătrânim diferit, în funcţie de stilul de viaţă propriu ” a mai adăugat preşedintele Societăţii Naţionale de Neurologie.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
