Scrisoare deschisă către Alin Tişe: Pata Rât poluează în continuare!

Domnule Tişe, Pata Rât poluează în continuare! În ciuda problemelor cu depozitele de deşeuri care afectează clujenii, îmi cer scuze pentru limbajul utilizat de mine în cadrul postării pe pagina personală de Facebook din 26.02.2019, postare pe care am şters-o.

În cadrul acestei postări am folosit un limbaj dur prin care dvs., Alin Tişe, sunteţi numit gunoi mai negru la suflet decât deşeurile din Pata Rât. Îmi cer scuze pentru că metaforele, menite să atragă atenţia publicului, trebuie să fie secundare în dezbaterea publică în raport cu discursul factual.

Bat la uşă alegerile judeţene şi vă lăudaţi din nou că aţi ecologizat Pata Râtul, că s-a încheiat problema poluării istorice de la marginea Clujului. Induceţi în eroare! Cert e că direct şi indirect, dle Tişe, sunteţi responsabil de 1. întârzierea unui proiect pe care îl tot anunţaţi că îl finalizaţi de un deceniu şi care 2. chiar finalizat, are un design atât de prost şi costisitor (cel mai scump al Consiliului Judeţean), asemenea altor SMID-uri finalizate din ţară, încât e foarte improbabil să devină cu adevărat operaţional din perspectiva principiilor managementului modern al deşeurilor, axat în primul rând pe reducerea acestora prin reutilizare, apoi pe colectarea separată la sursă şi reciclare.

Acestea sunt faptele, dincolo de metafora pe care, în graba reacţiei pe Facebook, pe mobil, am ales-o prost, pentru că niciun om nu este gunoi, iar cine greşeşte se poate reabilita, aşa cum orice deşeu se poate recicla. Forma de expunere a problemei în acel moment a fost greşită sub aspectul unor expresii folosite de mine, dar am apelat la expresii tari pentru că în multe alte ocazii aţi refuzat interpelările mele pe un ton raţional. Dincolo de ton, fondul problemei rămâne. Pata Rât a fost şi este în continuare un loc poluat şi segregat, atâta timp cât funcţionează depozitele temporare. De aceea, afirmaţia dvs. recentă într-un comunicat că „se încheie era poluării” [1], doar pentru că s-a ecologizat o rampă neutilizată de ani de zile, este departe încă de realitate.

Amintesc că scuze pentru limbajul tăios mi-am cerut şi personal, nu doar public acum, şi la discuţia noastră succintă mi-am exprimat părerea că un grup de lucru care să includă specialişti, ecologişti, oameni politici, cetăţeni interesaţi, media etc. poate debloca situaţia din Pata Rât, o pată socială şi ecologică pe obrazul administraţiilor oraşului şi judeţului Cluj.

Dle Tişe, vă amintesc ce aţi declarat în septembrie 2009: „Am parcurs o nouă etapă care ne apropie de momentul implementării efective a noului sistem de management al deşeurilor. Avem convingerea că vom reuşi, până la momentul iulie 2010, să finalizăm lucrările, iar clujenii să beneficieze de acest serviciu”. [2].

Dle Alin Tişe, induceţi în eroare opinia publică când ziceţi în mod repetat că proiectul SMID are întârzieri care nu au legătură cu managementul defectuos din partea dvs. personal şi a instituţiei pe care o conduceţi, mai ales că angajamentul vine din timpul primului mandat şi nu ţine doar de întârzierile firmelor contractate. Afirmaţia de mai sus nu este singura promisiune, ci doar cea mai veche pe care am găsit-o pe site-ul Consiliului Judeţean. Au fost multe alte termene limită, zeci chiar, care nu au fost respectate. În continuare, nu avem SMID operaţional.

Proiectul, cel mai probabil nefuncţional chiar şi finalizat, costă deja peste 100 de milioane de euro, din care peste zece milioane de euro cheltuieli neeligibile plătite de contribuabilii clujeni, din cauza competenţei scăzute a preşedintelui CJ şi a managerilor de proiect [3].

Cea mai mare problemă pentru clujeni, în lipsa unui sistem operaţional de management al deşeurilor, este că depozitele temporare din Pata Rât poluează. Informaţiile, incomplete din cauza politizării instituţiilor cu rol de reglementare şi control, arată poluări de zeci de ori mai mari în Pata Rât faţă de oraşul Cluj [4].

Depozitele temporare poluează în continuare oraşul, dar mai ales ghetoul din Pata Rât, una dintre cele mai segregate zone din ţară, faţă de care Consiliul Judeţean nu şi-a asumat nicio responsabilitate de desegregare. 1.500 de oameni trăiesc marginalizaţi în preajma depozitelor de deşeuri.

În ciuda apelurilor repetate de a găsi o rezolvare la problema deşeurilor, conducerea Consiliului Judeţean nu a acceptat soluţii venite de la experţi ori din societatea civilă, care au fost tratate cu aroganţă şi autosuficienţă.

Domnule Alin Tişe, nici până în prezent nu aţi dat curs promisiunii pe care aţi făcut-o de a accepta un grup de lucru pe tema deşeurilor pe care să îl coordonez. Coordonarea o propuneam oricum provizoriu, pentru o deblocare politică, până să ia cârma specialişti şi fără să se substituie obligaţiilor legale la care s-a angajat Consiliul Judeţean.

Dar dincolo de limbajul meu, să discutăm de fondul problemei: ce garanţie pot avea clujenii că, odată deschis CMID va fi funcţional cu adevărat? Din păcate, nu au nicio garanţie. Lor nu le datoraţi din nou scuze, aşa cum aţi făcut-o anul trecut la propunerea mea?

De aceea, le sugerez clujenilor să aleagă pe oricare dintre contracandidaţii dvs. la preşedinţia Consiliului Judeţean, că sunt de stânga, că sunt de dreapta. Totuşi, dacă partidele politice ar fi fost mai breze la noi s-ar fi unit cu toţii, în ciuda divergenţelor, pentru a găsi un contracandidat comun cu şanse de a vă învinge în condiţiile în care alegerile au loc într-un singur tur. Şi am fi avut astfel speranţa unei conduceri mai transparente şi mai responsabile la Consiliul Judeţean, inclusiv în problema managementului deşeurilor, tarat de probleme de incompetenţă şi corupţie în ultimul deceniu.

Totuşi, în această discuţie despre SMID şi centre „ecologice”, marea minciună prin omisiune e că un nou centru de management al deşeurilor va conduce la sistem ecologic şi funcţional, pe când numeroase experienţe din ţară arată cum SMID-urile deschise sunt nefuncţionale [5]. Banii aceia puteau fi direcţionaţi de o conducere competentă spre colectare separată la sursă şi către reciclare la nivel de judeţ, nu spre depozitare. În lipsa unui răspuns politic de anvergură, în lipsa implicării societăţii civile şi a specialiştilor, mă tem că problema deşeurilor din Pata Rât o să treneze. Iar acesta e un eşec general al Clujului, nu doar al dvs, chiar dacă sunteţi printre principalii responsabili.

Cu regret,

Adrian Dohotaru

[1] detalii: monitorulcj.ro

[2] detalii: gazetadecluj.ro

[3]. Mai multe info: monitorulcj.ro

[4] Calitatea aerului (PM10): Valoarea în Pata Rât: 41 µg/m3 vs Valori în oraş: min: 3 μg/m3 - max: 17 μg/m3. Calitatea aerului (PM2.5): Valoarea în Pata Rât: 35 µg/m3. Valori în oraş: min: 1 μg/m3 - max: 10 μg/m3. Via: stropdeaer.ro

[5] Designul pentru toate SMID-urile a fost eronat, nu doar la Cluj, chiar dacă reprezentanţii succesivi ai Consiliului Judeţean au plusat în incompetenţă şi corupţie: ecologic.rec.ro