Scandalul levigatului de la Cluj. De ce nu s-a făcut nimic timp de o săptămână în timp ce lichidul toxic a curs în Someş
0
Levigatul toxic de la Pata Rât se scurge în pârâul Zăpodie şi de acolo în râul Someş de mai bine de o săptămână. Chiar dacă Garda de Mediu a amendat, acum o săptămână, cu 60.000 de lei Consiliul Judeţean Cluj (CJ) pentru „scurgeri masive de levigat”, nimeni nu a făcut nimic pentru remedierea situaţiei. Preşedintele CJ Cluj susţine că instituţia nu poate acţiona şi a cerut stare de alertă. Prefectul convoacă Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă.
Garda de Mediu a precizat, zilele trecute, în comunicatul în care anunţa noua amendă: „Atenţionăm, încă o dată, autorităţile judeţene Cluj că fenomenul de scurgere a legivatului în apele pârâului Zapodie este extrem grav!”. Totuşi, nu s-a făcut nimic. Preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe, a explicat pentru „Adevărul” că problemele de la Pata Rât reprezintă un caz de forţă majoră, aşa cum a decis Camera de Comerţ şi Industrie a Judeţului Cluj, şi că singura modalitate prin care se poate opri urgent scurgerea levigatului este convocarea stării de alertă. CJ Cluj a cerut pe 28 noiembrie, din nou, Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) instituirea stării de alertă.
Prefectul Clujului, Ioan Cherecheş, a declarat pentru „Adevărul” că la cererea CJ se va convoca Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, care va analiza oportunitatea instaurării stării de alertă, care să permită intervenţia rapidă.
Alin Tişe: „eu nu pot să intervin”
Preşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Alin Tişe, a declarat pentru „Adevărul” că instituţia pe care o conduce nu poate lua deocamdată nicio măsură: „Eu nu pot să intervin câtă vreme nu va exista un plan de acţiune avizat de Apele române şi aprobat de Garda de Mediu care să stabilească exact ce e de făcut. Consiliul Judeţean Cluj nu poate lua măsuri pentru că noi nu suntem specialişti în levigat.”
În momentul de faţă nu există un astfel de plan. Oficiali din CJ au declarat pentru „Adevărul” că CJ a încercat de mai multe ori să liciteze contractul pentru realizarea unei expertize care să stabilească clar ce e de făcut, însă după ce de trei ori nu s-a prezentat nimeni, abia în urmă cu două săptămâni s-a adjudecat licitaţia. După ce acest expert va stabili care sunt soluţiile, acestea trebuie avizate de Administraţia Bazinală de Apă Someş-Tisa şi de Agenţia pentru Protecţia Mediului şi abia apoi se va putea interveni.
Preşedintele CJ susţine că aceşti paşi intermediari care durează mult, având în vedere gravitatea scurgerii de levigat, pot fi scurtaţi foarte mult odată cu declararea stării de alertă. Odată declarată starea de alertă se va înfiinţa un comitet format din şefii tuturor instituţiilor care au un cuvânt de spus în legătură cu această criză şi deciziile se vor putea lua foarte rapid.
În plus de aceasta, oficiali din CJ susţin că fiind vorba de o poluare accidentală singurii care pot interveni în legătură cu „scurgerea lacului de levigat” sunt cei de la Apele Române, ei fiind abilitaţi să acţioneze în albia râurilor. Pe de altă parte, oficiali de la Apele Române arată că problemele de la Pata Rât trebuie rezolvat de către Consiliul Judeţean.
Cele două surse de levigat
Practic în acest moment, levigatul curge din două zone importante ale depozitului de gunoi. Pe de o parte este lichidul toxic care s-a amestecat cu apa din râul Zăpodie şi a format un „lac” care se întinde pe circa 9 hectare de teren. Levigatul de aici este diluat cu apa pârâului şi conform măsurătorilor Universităţii Sapienţia depăşeşte cu 3,4 ori limita de toxicitate prevăzută de lege. În urmă cu o săptămână digul natural care oprea curgerea levigatului din acest lac s-a surpat şi de atunci nu s-a făcut nimic pentru oprirea acestuia.
Pe de altă parte, în aval de acest „lac” mai există o scurgere de levigat pur din depozitul de deşeuri direct în pârâul Zăpodie, cu o compoziţie mult mai toxică: conform analizei Universităţii Sapienţia acesta depăşeşte de 49 de ori limita legală. Din analizele Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa rezultă: compoziţia acestuia levigat este „mult peste limitele prevăzute de lege”. Nici în legătură cu acest lichid toxic nu s-a luat încă nicio măsură.
Activistul de mediu Istvan Szakats a urmărit ultimele evenimente de la Pata Rât.
Ce se poate face dacă nu se va declara stare de alertă
Dacă nu se va declarat stare de alertă, preşedintele CJ susţine că instituţia va pune în executare ceea ce prevede singura expertiză care există acum. În momentul de faţă singura expertiză privind măsurile ce trebuie luate de la Pata Rât este cea comandată de firma contractată pentru a închide rampa de gunoi. Aceasta nu menţionează nimic despre scurgerea „lacului de levigat” în râul Someş. Motivul este simplu: la data la care a fost realizată, lichidul toxic era oprit să se scurgă de un dig natural din pământ, care între timp s-a surpat.
În ceea ce priveşte levigatul pur care curge direct în pârâul Zăpodie, expertiza menţionată prevedea amplasarea unor bazine de decantare şi a unei staţii de osmoză. Apele Române însă nu au dat avizul pentru staţia de osmoză, ci au propus tratarea chimică a levigatului. „Această soluţie nu este fezabilă. Am trimis adrese la Facultatea de Chimie, la Facultatea de Protecţie a Mediului, la Universitatea Tehnică la mai multe laboratoare şi ni s-a răspuns că tratarea chimică cerută de Apele Române nu se poate realiza”, a declarat Tişe. CJ a trimis către Apele Române toate adresele şi a cerut avizarea staţiei de osmoză.
„Noi facem ce ne-au spus experţii până acum: am dat ordin de începere a lucrărilor în aval de depozit pentru realizarea a două bazine de decantare a levigatului şi lucrăm la amplasarea staţiei de osmoză”, a mai precizat Tişe.
Ce se întâmplă cu amenzile
În ceea ce priveşte amenda primită, de 60.000 de lei, pentru deversarea de levigat în pârâul Zăpodie şi apoi în Someş, Tişe spune că o va ataca în instanţă:
„Toate amenzile le vom ataca pentru că levigatul nu curge din culpa Consiliului Judeţean. Camera de Comerţ şi Industrie Cluj a stabilit că problemele de la Pata Rât reprezintă un caz de forţă majoră, deci nu din vina Consiliului Judeţean. Noi am cerut Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă (CJSU) instituirea stării de alertă pentru a putea să intervenim rapid acolo, însă s-a refuzat. Ni s-a cerut să mergem pe procedurile normale, care presupun multă birocraţie, deci durează mai mult. Pe de altă parte, Garda de Mediu ne-a cerut să rezolvăm urgent problemele şi ne-a amendat pentru că nu am respectat termenul. Vom acţiona în judecată instituţiile care ne-au oprit să acţionăm rapid la Pata Rât şi care au astfel responsabilitatea pagubelor ce se vor produce din această cauză”, mai spune Tişe.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
