România vrajbei noastre. De ce suntem construiţi psihologic să ne urâm: scandalul Antenelor şi ce a fost greşit în „Ne-am luat ţara înapoi”

România vrajbei noastre. De ce suntem construiţi psihologic să ne urâm: scandalul Antenelor şi ce a fost greşit în „Ne-am luat ţara înapoi”

Susţinătorii antenelor au fost calificaţi drept "bătrâni demni de milă şi compasiune". FOTO: David Muntean

Recentul scandal al Antenelor a împărţit societatea românească în bătrâni „demni de milă şi compasiune” şi tinerii „drogaţi”, „agaricii de pe Facebook” şi „jivinele de pe net”.  Patru trăsături psihologice ale „sufletului” românesc împart societatea în grupuri lipsite de solidaritate, în „noi” şi „ei”, ecuaţie în care „ei” sunt priviţi cu neîncredere şi consideraţi pontenţiali duşmani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Psihologul clujean Daniel David, autorul celebrului studiu „Psihologia poporului român”, susţine că acest ultim scandal care a divizat ţara face parte dintr-un şir mai lung de astfel de evenimente. Cele mai sonore din ultimii ani s-au petrecut atunci când votanţii lui Klaus Iohannis „şi-au luat ţara înapoi” sau când s-a pornit o fisură puternică între bugetari şi angajaţii din sistemul privat, după ce Guvernul Boc a tăiat veniturile care privesc lefurile de la stat. Toate răfuielile dintre români, împărţiţi aproape tot timpul în două tabere care aruncă cu venin una în cealaltă, au explicaţii psihologice. Specialistul din Cluj a explicat, pentru „Adevărul”, că este vorba despre patru trăsături psihologice ale „sufletului” românesc care divizează în permanenţă poporul: colectivismul, neîncrederea, competitivitatea şi cinismul.
 
Românii care au susţinut acţiunea ANAF erau consideraţi "drogaţi", "agarici", "jivine de pe net". FOTO: Eduard Enea 
 
 „Aş protesta din toate puterile împotriva lipsirii cetăţenilor fani Antena de drogul social care le dă iluzia că n-au trăit degeaba”, scria un cunoscut jurnalist despre scandalul „Antenelor”. De cealaltă parte, românii care susţineau acţiunea ANAF de preluare a sediului televiziunilor deţinute de familia Voiculescu, respectându-se în acest fel hotărârea definitivă şi irevocabilă a judecătorilor, erau catalogaţi drept: „prostovani, agarici de pe Facebook care mestecă nişte minciuni, nu au nici cea mai vagă părere despre nimic”. 
 
Valuri de frustrare şi de ură au inundat spaţiul public românesc. Românii s-au împărţit în două grupuri cu perspective ireconciliabe. Dezbaterea pe acest subiect trecea, aproape de fiecare dată, de argumente raţionale şi atingea absurdul, ajungându-se, de multe ori, la jigniri şi venin transmise dintr-o tabără în alta. Dacă ai o altă părere, eşti „demn de milă”, „ai trăit degeaba”, eşti „prostovan”, „agarici” sau „jivină”. Lăsând la o parte răspunsul la întrebarea „Cine are dreptate?”, am încercat să aflăm cum e posibil ca „o banală chestiune administrativă” (felul în care preşedintele Klaus Iohannis a catalogat acţiunea ANAF de preluare a spaţiilor imobiliare cu pricina) sau, mai exact, executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile poate rupe România în două. 

"Anteniştii" erau consideraţi "spălaţi pe creier", "demni de milă şi compasiune". FOTO: Eduard Enea

Cum ne afectează colectivismul

 
Psihologul clujean Daniel David, autorul studiului „Psihologia poporului român”, este de părere că „sunt câteva elemente în profilul psiho-cultural, şi mă refer aici la aspecte culturale care au legătură cu factorul psihologic, care au relevanţă în discuţie: valorile, norme sociale şi axiome sociale”. „Când vorbim despre valori în matricea noastră psiho-culturală există acest atribut al colectivismului. Societatea noastră este formată din multe colective, iar atuomat când gândeşti în termen de colectiv se creează grupuri care se poziţionează în opoziţie unele cu altele. Apare ceea ce se cheamă efectul de loialitate faţă de propriul grup şi de suspiciune faţă de alte grupuri, faţă de alţii. Colectivismul ne face să gândim în termeni de «noi» şi «ceilalţi»”, explică David, arătând că, în sine, această trăsătură nu este negativă sau pozitivă. 
 
În ceea ce priveşten normele sociale, românii au două trăsături importante: „neîncrederea, care este foarte crescută la noi şi deja începem să ne individualizăm faţă de alte societăţi colectiviste, şi competitivitatea foarte ridicată. Dacă în prima fază gândim în termeni de «noi» şi «ei», lipsa de încredere ne face să ne gândim la «ei» ca la un potenţial pericol”, spune David. Pe de altă parte, competitivitatea foarte ridicată ne face să ne comparăm mereu cu ceilalţi, să fim într-o continuă competiţie cu ceilaţi şi să vrem să fim mai buni decât ei. „Având în vedere trăsăturile amintite - colectivismul, neîncrederea şi competitivitatea, nu putem să spunem că situaţia este foarte rea, dar ajungem la axiomele sociale, iar elementul care ne defineşte din acest punct de vedere este cinismul social: adică vedem natura umană şi natura lumii ca fiind fundamental rele, îi vedem pe ceilaţi ca răi şi negativi. Nu îi vedem pe ceilalţi ca pe oameni cu părerei diferite, ci ca oameni care, prin natura, lor sunt răi”, spune David. Concluzia cercetătorului: „Combinaţia acestor trăsături, colectivismul, plus neîncrederea şi competitivitatea, plus cinismul social este formula care determină vrajba din societatea românească”. 
DESEN de Vali Ivan 

„Agaricii de pe Facebook” versus „babalâcii” 

 
Analiza pe care o face autorul „Psihologiei poporului român” este aplicabilă mai multor situaţii care au divizat societatea noastră. Români au tendinţa de a se împarţi în diverse grupuri, precum tinerii şi bătrânii, românii din diaspora şi cei din ţară, privaţii şi bugetari. Ultima dintre aceste situaţii şi, probabil cea mai acută, este scandalul Antenelor. Totul a pornit de la o acţiune a Fiscului care a notificat evacuarea, în cinci zile, a sediilor în care funcţionează televiziunile trustului Intact, pentru a putea fi recuperat prejudiciul provocat statului de patronul Antenelor, Dan Voiculescu, şi stabilit printr-o hotărâre judecătorescă definitivă şi irevocabilă, emisă în urmă cu mai bine de un an. 
 
România a fost împărţită în două: o parte a românilor a susţinut că astfel se „bagă pumnul în gura presei libere”, în timp ce, tabăra cealaltă era de părere că acţiunea ANAF este justificată şi că nu are nicio legătură cu încălcarea dreptului la libera exprimare a presei, având în vedere faptul că niciun moment nu s-a pus problema retragerii licenţei de difuzare a programelor televiziunilor amintite. Reprezentanţi din cele două grupuri au avut poziţii tranşante despre „ceilalţi”. Pe de o parte, fanii Antenelor sunt catalogaţi drept bătrâni uşor de manipulat, “spălaţi pe creier”,  „personae demne de milă şi compasiune”, „personae care au trăit degeaba”, iar manifestaţia de susţinere a „anteniştilor” a fost descrisă în termeni precum: „atmosfera de mort”, „spirala cu pensionarii”, „amărâţii din piaţa Constituţiei”, făcându-se referire chiar şi la diverse boli specifice vârstnicilor: „Nu prea poţi începe revoluţii eliberatoare când publicul tău merge cam des la toaletă”. De cealaltă parte, susţinătorii acţiunii ANAF sunt descrişi precum: „prostovani”, „agarici de pe Facebook”, „cretini”, „descreieraţi”, „drogaţi”, „jivinele de pe net”. 
 

Românii din diaspora au fost jigniţi de ministrul Ioan Rus. S-a vehiculat chiar interzicerea dreptului de vot şi impunerea unui impozit pentru aceştia. 

Ce a fost greşit în „Ne-am luat ţara înapoi!”

 
Situaţii similare s-au petrecut la alegerea, în 2014, a lui Klaus Iohannis în funcţia de preşedinte al României. După anunţarea rezultatului, fostul primar al Sibiului a postat pe Facebook faimosul citat „Ne-am luat ţara înapoi”, în condiţiile în care contracandidatul său, Victor Ponta, a obţinut 45,56% din voturi. Cu alte cuvinte, cei 54,43% din românii care l-au votat pe Iohannis au luat ţara care fusese furată de ei, ceilalţi români, care reprezentau 45,56%. 
 
Societatea românească avea să fie din nou împărţită între noi şi ei. Contribuţia decisivă a românilor din diaspora la victoria lui Iohannis i-a făcut pe cei din tabăra perdantă să susţină că aceştia „nu fac nimic pentru ţară” şi chiar să sugereze că ar trebui să le fie retras dreptul la vot sau că ar trebui să plătească un impozit în ţară. Afirmaţia cea mai controversată a aparţinut fostului ministru Ioan Rus care, la luni bune după alegeri, a susţinut: „România are trei milioane de oameni, să zicem, din forţa activă, în acest moment, în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi, prin Europa. Au, poate, 1.500 de euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia, copiii se fac golani acasă şi nevasta curvă. De 700 de euro vin acasă jumătate”. Declaraţia a dus, de altfel, la eliminarea lui Rus din Guvern. 
 
O altă situaţie similară a existat în 2010, când Guvernul Emil Boc a anunţat reducerea cu 25% a salariilor bugetarilor şi cu 15% a pensiilor şi a ajutorului de şomaj. Faptul că s-a luat această măsură, şi nu alternativa creşterii fiscalităţii, a creat animozităţi între bugetari şi privaţi. Dacă primii susţineau că ajung la limita supravieţuirii, ceilalţi erau de părere că era necesara o repartiţie a costurilor crizei şi în domeniul bugetar. Întrebat despre aceste reacţii, psihologul David a susţinut că ţin de cinismul social al românilor: „Cinismul există atunci când îi vezi pe ceilalţi fundamental răi. O astfel de etichetarea a celorlalţi este o exagerare care ţine de cinism. Eu cred că în orice societate există critici, dar asta nu înseamnă că îi tratezi pe ceilalţi cu cinism şi le pui etichete. Trebuie să accepţi că sunt nişte oameni la fel ca tine, chiar dacă nu eşti de acord cu ceea ce fac ei, cu modul în care gândesc. Trebuie să accepţi că aceşti oameni fac parte şi ei din societate şi nu-i poţi elimina”.
 

Daniel David, autorul "Psihologiei poporului român". FOTO: Arhivă personală

Societatea bipolară

 
Conform studiilor realizate de Daniel David şi de colaboratorii acestuia, societatea românească este bipolară din punctul de vedere al celor cinci trăsături fundamentale de personalitate: nevrotismul (stabilitatea / felxibilitatea emoţională), extraversiunea (se referă la relaţiile interpersonale, independenţă, autonomie), deschiderea (se referă la cum este percepută schimbarea, acceptarea autorităţii, tradiţii, gandire critică, flexibilitatea în ceea ce priveşte stabilitatea), agreabilitatea (se referă la încrederea în oameni) şi conştiinciozitatea (se referă la ordine, discipina, poziţia faţă de reguli, creativitate, boemie).  
„În România trăiesc persoane cu două profiluri diferite de personalitate. Pe de o parte, avem un profil care e caracterizat prin instabilitate emoţională scăzută, asociată cu deschidere crescută, extraversiune, agreabilitate şi conştiinciozitate crescute. Noi am numit acest profil factorul X plus, adică are un potenţial foarte pozitiv pentru societate şi a fost denumit metaforic Greuceanu”, a explicat David. Profilul X minus, denumite metaforic Zmeul, este caracterizat de stabilitate emoţională scăzută, agreabilitate, deschidere, extratraversiune şi conştiinciozitate scăzute. Profilul psiho-cultural definit prin colectivism, neîncredere şi cinism social este caracteristic acelor români care au un profil de personalitate X minus (Zmeii). 
 „Vestea bună este că procentul românilor cu profil de personalitate X plus (Greucenii – n.r.), care reprezintă factorul pozitiv din societate, este destul de mare şi face ca vrajba care apare să nu ne dezmembreze. Raportul în momentul acesta este undeva la 54 % Zmeii versus 46% Greuceni”, explică cercetătorul. El susţine că „în acest moment, combinaţia de colectivism, neîncredere, competitivitate şi cinism din profilul nostru psihocultural este formula unei societăţi a vrajbei. Dar, nu ne destructurăm, pentru că 46% dintre români au un profil care ţine o contrapondere”. 
Având în vedere trăsăturile amintite - colectivismul, neîncrederea şi competitivitatea, nu putem să spunem că situaţia este foarte rea, dar ajungem la axiomele sociale, iar elementul care ne defineşte din acest punct de vedere este cinismul social. 
Daniel David, psiholog
 

Intrarea în UE a fost un proiect de ţară susţinut de întreaga societate. FOTO: Getty

„Avem nevoie de un proiect de ţară emoţional, nu doar raţional şi tehnocrat”

 
Profesorul Daniel David a venit şi cu o soluţie pentru depăşirea vrajbei din societatea românească: „Noi, românii, nu suntem solidari şi ne este foarte greu să cooperăm, întrucât societatea este împărţită între cele dou profiluri în oglindă (Zmei şi Greuceni – n.r.). În aceste condiţii, avem nevoie de un proiect mare, care să stabilească nişte scopuri comune capabile să mobilizeze ambele profiluri. Acesta poate fi un proiect de ţară bine gândit. Când a fost vorba despre intrarea în NATO şi în Uniunea Europeană, a existat o emulaţie. Deşi acum unii oameni se întreabă dacă e bine sau nu, atunci majoritatea românilor erau de acord cu aceste proiecte. Întotdeauna mizele mari i-au motivat pe români”. 
 
Proiecte precum cele ale Şcolii Ardenele, ale junimiştilor, ale generaţiei paşoptise, proiectul Unirii din 1918 au avut capacitatea să coaguleze societatea românească. „Atunci când ai creat un scop comun care este deasupra obiectivelor personale şi de grup, atunci ai reuşit ca această structură colectivistă, formată din grupuri diferite, cu interese diferite, cu neîncredere unii în ceilalţi, cinici unii faţă de ceilalţi, să lase la o parte luptele interne şi să se îndrepte în aceeaşi direcţie, dusă de scopul respectiv. Nouă ne lipseşte şi un proiect de ţară, care să fie şi emoţional în acelaşi timp, nu ajunge ca proiectul să fie raţional şi tehnocrat. Avem nevoie de nişte lideri care să vină cu un proiect de ţară care să coaguleze oamenii”, spune David.
 

Modernizarea unor domenii din România, precum educaţia, nu poate fi făcută cu oameni care nu au profil psihologic modern. FOTO: Sînziana Ionescu.

În cât timp schimbi România

 
Un factor important al schimbării este educaţia. „Trebuie să-i faci pe copii să înţeleagă de mici că celălalt, prin simplu fapt că există, e la fel de important ca şi tine. Eu nu sunt mai important ca om decât celălalt. Sigur, pot fi mai performant pe o anumită chestie, dar valoarea mea ca om nu e mai importantă decât valoarea celuilalt. Cinismul funcţionează pe modelul: «Eu sunt bun», «Tu eşti rău ca om şi trebuie să fii criticat»”, explică David. 
 
De asemenea, esenţial în schimbarea României este introducerea unor instituţii moderne care să guverneze societatea. „Prin instituţii moderne mă gândesc la mecanisme de funcţionare într-o societate care sunt reglementate legal. De exemplu, o instituţie ar putea să fie promovarea meritocratică în învăţământul superior sau distribuirea resurselor în funcţie de contribuţii. Instituţiile moderne întăresc profilul pozitiv, cresc încrederea, reduc cinismul spre exemplu”, spune David. 
Specialistul atrage atenţia că, pentru a nu deveni forme fără fond, instituţiile moderne trebuie să fie dublate de oameni cu profil modern, care să ajungă în poziţii de influenţă socială. „Îi avem pe aceşti oameni, sunt 40 şi ceva la sută (cei cu profil X plus, Greucenii - nr). Altfel, degeaba vrei să faci o instituţie modernă cu oameni care nu au acest profil. De exemplu, la curricullum şcolar, degeaba vrei să-l faci modern, dacă le dai sarcina să-l reformeze unor oameni care au un profil retrograd”, arată David. Astfel, cercetătorul susţine că societatea românească se va echilibra şi, pe măsură ce instituţiile moderne vor fi tot mai influente, vor dezvolta şi vor susţine un profil psiho-cultural şi de personalitate mai modern „în care cinismul nu va fi acceptat, nu va fi acceptată lipsa de politeţe, nu va fi acceptată nerespectarea regulilor legate de conştiinciozitate. Oamenii care vor fi deschişi şi dinamici vor fi mai de succes. Eu sunt convins că spre asta se merge, problema este în cât timp, o faci în cinci - zece ani sau peste 20 şi ceva de ani”.  
 
„Noi, românii, nu suntem solidari şi ne este foarte greu să cooperăm, întrucât societatea este împărţită între cele dou profiluri în oglindă (Zmei şi Greuceni – n.r.). Avem nevoie de un proiect mare, care să stabilească nişte scopuri comune capabile să mobilizeze ambele profiluri. Acesta poate fi un proiect de ţară bine gândit. 
Daniel David, psiholog
 

Cine este Daniel David 

 
Daniel David (43 de ani) este, conform Thomson ISI/Web of Science, psihologul român cu cel mai mare impact în literatura de specialitate naţională şi internaţională, prin numărul de citări în comunitatea ştiinţifică. Din 2007, este şeful Catedrei de Psihologie Clinică şi Psihoterapie din cadrul Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj. El a fost numit, în ianuarie 2013, director responsabil cu cercetarea la un prestigios institut american, Albert Ellis Institute, din New York. David lucrează la diferite proiecte cu platforma de roboterapie şi psihoterapie prin realitate virtuală MATRIX, una printre primele zece din lume, ca şi complexitate. Daniel David a publicat, anul trecut, studiul „Profilul psihologic al poporului român”. 
 
Citeşte şi
 

 

citeste totul despre: