Primul sondaj naţional de modificarea Constituţiei. Românii vor un preşedinte pe 4 ani şi un Parlament cu 300 de aleşi
0
IRES a realizat un sondaj de opinie, primul la nivel naţional, care are ca temă modificarea Constituţiei. Deşi majoritatea spun că doresc modificarea acestui act, 78% dintre ei nu au făcut nicio propunere când au fost chestionaţi.
Prima Constituţie democratică a României - din 1991 - a fost modificată după 12 ani, în anul 2003, pe fondul necesităţii reformei clasei politice şi a instituţiilor fundamentale şi în contextul aderării României la Uniunea Europeană, se arată într-un sondaj IRES menit să vadă ce gândesc oamenii despre modificarea Constituţiei.
Cu toate că, sub acest aspect, în 2003 au fost aduse ameliorări, Constituţia în vigoare conţine încă suficiente neclarităţi şi ambiguităţi.
În România lucrurile merg spre rău. 70% dintre români cred asta
27% dintre persoanele intervievate cred că direcţia în care merg lucrurile în România este una bună, în timp ce 70% dintre acestea tind să creadă că direcţia este mai degrabă greşită.
O proporţie semnificativă a persoanelor incluse în eşantion declară că au auzit de modificarea Constituţiei României care se va întâmpla în acest an.
Bărbaţii au auzit de acest lucru în proporţie uşor mai ridicată (84%) decât femeile (74%). Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât persoanele intervievate declară că au auzit de acest lucru în proporţie mai ridicată (de la 60% în rândul adulţilor sub 35 de ani la 95% în rândul persoanelor trecute de 65 de ani).
Şi în cazul educaţiei, răspunsurile sunt distribuite similar, cu cât respondenţii sunt mai educaţi, cu atât au auzit în proporţie mai ridicată de faptul că în acest an se vor aduce modificări Constituţiei. Persoanele din mediul rural au auzit de acest fapt în proporţie mai ridicată decât cele din mediul rural, la fel cele din Sudul ţării şi din Moldova comparativ cu cele din Transilvania şi Banat.
În viziunea a trei sferturi dintre respondenţi, modificarea Constituţiei României este importantă. Persoanele de peste 50 de ani consideră că acest lucru este important în proporţie mai ridicată decât cele care încă nu au atins această vârstă.
27% dintre cetăţeni nu ştiu la ce serveşte modificarea Constituţiei
Persoanelor care au declarat că sunt de părere că modificarea Constituţiei României este importantă li s-a adresat următoarea întrebare: „Pentru cine credeţi că este mai importantă modificarea Constituţiei României?”, la care 41% au răspuns pentru cetăţeni, 15% pentru politicieni, 7% pentru stat, 6% pentru funcţionarea instituţiilor, iar 4% că este importantă pentru toată lumea. 27% dintre acestea fie nu ştiu, fie nu vor să dea un răspuns la această întrebare.
Cei mai mulţi dintre intervievaţi sunt de părere că viaţa lor va fi influenţată de modificarea Constituţiei - 60%. Cu toate acestea, doar 37% consideră că vor avea un trai mai bun în urma acestei schimbări.
Tinerii tind să fie mai pesimişti din acest punct de vedere decât vârstnicii, la fel persoanele cu studii superioare comparativ cu cele cu studii medii sau elementare.
Este respectată Constituţia?
Întrebaţi în ce măsură consideră că este respectată actuala Constituţie în România, cei mai mulţi sunt de părere că aceasta este respectată în foarte mică (41%) sau mică măsură (44%), în timp ce 11% consideră că este respectată în mare măsură, iar 1% în foarte mare măsură. Cu cât sunt mai educaţi, cu atât respondenţii sunt mai puţin sceptici privind respectarea Constituţiei actuale.
Românii se informează de la televizor legat de prevederile Constituţiei
Doar 14% cred că românii cunosc prevederile Constituţiei, această opinie fiind mai răspândită în rândul respondenţilor cu studii elementare sau fără studii. Întrebaţi dacă ei personal ar fi citit Constituţia României, 12% dintre intervievaţi declară că ar fi citit-o în totalitate, iar 39% că au citit-o parţial. Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât respondenţii declară în proporţie mai ridicată că ar fi citit Constituţia României integral (de la 4% în rândul tinerilor sub 35 de ani la 22% în rândul persoanelor de peste 65 de ani). Persoanele cu studii superioare, de asemenea, au citit acest document în proporţie mai ridicată, la fel şi cele care locuiesc în mediul urban.
Sursa de informare privind schimbările din textul Constituţiei României preferată de cei mai mulţi respondenţi este televiziunea, menţionată de 83% dintre aceştia; 32% ar vrea să fie informaţi şi prin broşuri trimise acasă; prin radio şi ziare ar dori să fie informaţi câte 21%, iar prin internet 16%.
Referendum pentru Constituţie
Întrebaţi în ce măsură sunt siguri că ar merge la vot la referendumul pentru modificarea Constituţiei, 75% dintre intervievaţi spun că ar merge sigur. Întrebaţi dacă sunt de părere că oamenii ar trebui să meargă la vot cu această ocazie, cei mai mulţi dau un răspuns afirmativ - 94%.
82% dintre respondenţi declară că nu s-ar lăsa influenţaţi de îndemnul partidului pe care l-au votat de a nu merge la vot, dacă s-ar pune problema în acest fel, în timp ce 16% declară că ar ţine cont de acest îndemn. Cu cât sunt mai în vârstă, cu atât respondenţii sunt mai fermi în această privinţă.
În viziunea celor mai mulţi dintre intervievaţi, la acest referendum ar trebui să participe toată lumea, chiar dacă nu ştie ce modificări urmează să se facă - 52%, în timp ce 46% dintre aceştia sunt de părere că ar trebui să participe doar cei care cunosc această problematică. Cu cât sunt mai tineri şi mai educaţi, cu atât respondenţii consideră că nu ar trebui să participe la acest scrutin doar cei care ştiu despre ce este vorba în proporţie mai ridicată. De asemenea, respondenţii din Transilvania şi Banat au această opinie în proporţie uşor mai ridicată decât cei din Moldova sau din Sudul ţării.
Victor Ponta - 30%, Traian Băsescu - 11%
O treime dintre persoanele incluse în eşantion declară că există un politician în care au încredere şi al cărui sfat l-ar urma dacă i-ar spune că trebuie să meargă la vot, în timp ce restul declară că nu există un asemenea politician. Bărbaţii declară că au un politician în care au încredere în proporţie mai ridicată decât femeile.
Politicianul care se bucură de încrederea celor mai mulţi dintre cei care răspund afirmativ întrebării precedente este Victor Ponta, menţionat de 30% dintre ei. Acesta este urmat de Traian Băsescu - 11%, de Crin Antonescu - 6% şi de Călin Popescu Tăriceanu - 5%.
Cei mai mulţi respondenţi spun că au încredere în primarul localităţii lor, dacă acesta îi invită la vot - 58%, în timp ce 41% se declară mai sceptici din acest punct de vedere. Cu cât sunt mai tineri sau mai educaţi, cu atât respondenţii se îndoiesc mai mult de acest aspect. De asemenea, persoanele din mediul rural sunt mai încrezătoare în primarul lor decât cele din mediul urban.
20% dintre români vor Monarhie
În ciuda faptului că majoritatea românilor consideră că România ar trebui să rămână republică, un procent semnificativ – 20% - opinează că ţara ar trebui să devină monarhie constituţională. Bărbaţii, în măsură mai mare decât femeile, şi persoanele cu studii superioare, mai mult decât cele cu studii medii sau elementare, aderă la ideea de a avea un rege în fruntea ţării. Regiunea de provenienţă a respondenţilor modelează opinia publică cu privire la forma de guvernământ preferată.
Astfel, 66,9% dintre transilvăneni şi bănăţeni ar dori ca România să rămână republică, însă acest sentiment se manifestă mai intens în rândul locuitorilor din sudul ţării – 70,7% - şi al moldovenilor -79,9%.
Să se schimbe, să se schimbe, dar ce?
Procente foarte ridicate privind acordul la întrebarea ”Credeţi că următoarele modificări ar trebui să apară în noua Constituţie?” s-au înregistrat în următoarele cazuri:
- reducerea mandatului Preşedintelui la 4 ani (78%)
- reducerea Parlamentului la o singură cameră prin desfiinţarea Senatului (72%)
- reducerea numărului de parlamentari la 300 (97%)
- reducerea numărului de mandate pentru orice ales local la doar două mandate (79%)
- răspunderea directă a magistraţilor pentru erorile săvârşite (93%)
- posibilitatea de a urmări, percheziţiona, aresta sau trimite în judecată parlamentari fără acordul Parlamentului (85%)
- stabilirea prin lege organică a răspunderii penale a membrilor Guvernului pentru fapte săvârşite în exerciţiul funcţie (85%) etc.
Concluzii. Analizele realizate în cadrul studiului relevă anumite tendinţe în ceea ce priveşte opinia publică. Înaintarea în vârstă este şi un indicator al unei mai mari acceptări a modificărilor aduse Constituţiei, însă o relaţie inversă se constată în tabelele de distribuţie în funcţie de studii – în general, nivelul de acceptare a unor modificări scade concomitent cu creşterea nivelului de şcolaritate. De asemenea, locuitorii din zonele rurale ale ţări par a fi mai deschişi la schimbare.
În prezent, 78% dintre români spun că nu au de făcut o propunere pentru modificarea Constituţiei României.
Caracteristicile cercetării:
Volumul eşantionului: 1.452 indivizi de 18 ani şi peste
Tipul eşantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel naţional.
Reprezentativitate: eroare maximă tolerată de ± 2,6%
Perioada anchetei: 19-20 februarie 2013
Se încarcă comentariile...
