Primirea fastuoasă a lui Franz Liszt la Cluj: întâmpinat de şase caleşti cu câte patru cai şi condus cu 300 de făclii
0
Marele muzician Franz Liszt, considerat cel mai mare pianist al timpului său, a susţinut în 1846 un turneu şi pe tărâmuri româneşti, în Transilvania, Moldova şi Muntenia. La Cluj au avut loc patru spectacole, iar prezenţa artistului în oraş a stârnit un entuziasm greu de descris, acesta fiind întâmpinat de şase caleşti cu câte patru cai, iar după concertul final a fost condus acasă de 300 de purtători de torţe.
În 1846, muzicianul maghiar Franz Liszt (1811-1886) avea 35 de ani şi era în plenitudinea activităţii sale ca solist de concert, fiind un pianist ultra-apreciat, adulat aproape peste tot în Europa. Concertele sale iscau o adevărată isterie, ceea ce a condus la o veritabilă „Lisztomanie”, fenomen atipic în epocă, descris ca atare de Heinrich Heine într-un roman al său. Impresia artistică puternică lăsată de artist, bazată pe interpretarea şi prezenţa lui scenică, era dublată de activităţi caritabile.
La Cluj, în sfârşit
Pianistul efectuează între 2 noiembrie 1846 – 24 ianuarie 1847 un turneu pe tărâmuri româneşti, începând cu Timişoara şi încheind cu Iaşi. Artistul ajunge la Cluj pe 24 noiembrie, după concertul de la Sibiu, înlăturând temerile intelectualităţii locale. Un ziarist al publicaţiei „Erdely Hirado” investighează subiectul turneului renumitului muzician şi află că de la Timişoara el nu va ajunge la Cluj, deoarece a cerut ca toată corespondenţa să îi fie direcţionată spre Sibiu. Dezvăluirea este dublată de un comentariu trist, după cum notează Istvan Lakatos, în studiul „România şi marii maeştri ai muzicii: Franz Liszt”, din cartea „Lucrări de muzicologie”, apărută în 1971 la editura Kriterion. Un fragment din studiul respectiv a fost inclus într-o broşură publicată de Opera Maghiară din Cluj în 2011, cu ocazia festival pe care l-a organizat la 200 de ani de la naşterea muzicianului.
„Liszt la Sibiu! Aşa de aproape de Cluj. Şi noi vom savura această plăcere divină după sibieni. Sau poate niciodată! Ştirile ziarelor vorbesc despre intenţia domnieie sale de a vizita Bucureştiul. Atunci pe noi ne va ocoli, Nu, nu se poate aşa ceva”, nota „Erdely Hirado”. Ziarul local „Kiskovet” anunţă concertul la rubrica Ştiri/Nouătăţi, după ce într-un număr anterior publicase portretul lui Liszt, după cum notează istoricul literar Mircea Popa, în cartea „Ferestrele Clujului”, apărută în 2014 la editura Eikon. El menţionează şi contextul epocii în care au avut loc spectacolele muzicianului: „În secolul al XIX-lea turneele muzicale echivalau cu adevărate evenimente, trăite la scară de comunităţile burgheze ale oraşelor, în care cântatul la pian sau la clavir devenise o ocupaţie obişnuită în familiile nobile sau negustoreşti ale burgurilor”.
Primit de şase caleşti
Franz Liszt ajunge la Cluj pe 24 noiembrie 1846, fiind aşteptat de notabilităţile urbei, însoţiţi de fanfara militară. „Un alai de şase cai, trasă fiecare de câte patru bidivii, l-a întâmpinat pe artist la barieră. Urarea de bun-venit i-a făcut-o primarul înconjurat de notabilităţile urbei. De-a lungul căii Moţilor – pe unde pătrundeau în cetate muntenii mărunţi cu carele lor încărcate, sub coviltirile lor, cu linguri, fluiere, coveţi, ciubere şi alte obiecte meşteşugite de ei din lemn de brad – mulţimea îl aclama pe artist, aruncând sub roţile poştalionului său ultimele crizanteme. Artistul nu avea să uite spectacolul străzilor şi al covoarelor de flori strivite pe caldarâmul jilav de copitele cailor”, scrie George Sbârcea, în „Oraşele muzicii”, apărută la editura Ion Creangă în 1988, citând „amănunte pitoreşti din ziarele de odinioară”.
Unul din cei mai mari savanţi din Transilvania în epocă, Samuel Brassai, scrie succint, în Vasarnapi Ujsag: „Regele pianului, ce are puteri magice asupra instrumentului său, se află aucm la Cluj... El are puterea de a face uitată realitatea dură ce ne înconjoară şi de atrezi din mormântul lor, cele mai frumoase amintiri ale noastre. Doar o clipire lipseşte şi ne transformăm în curuţi (haiduci, n.red.) de îndată ce răsună sub degetele sale impozantul Marş al lui Rakozi”, după cum notează Lakatos.
Patru concerte
Franz Liszt va susţine la Cluj patru concerte. Prima reprezentaţie a fost programată joi, 26 noiembrie, în sala de Dans a Redutei, în prezent clădirea Muzeului Etnografic al Transilvaniei. Sala, luminată de câteva sute de lumânări, avea o capacitate de aproximativ 500 de locuri, concertul lui Liszt fiind unul din primele evenimente importante din viaţa muzicală a Clujului. Potrivit lui G. Sbârcea, muzicianul a interpretat fantezii pe teme din operele „Lucia di Lammermoor”, de G. Donizetti, „Norma” şi „Puritanii” de Bellini, „Wilhelm Tell” de Rossini, fragmente din lucrări de Beethoven şi variaţiuni pe lideduri de Schubert: „Dar punctele culminante din programul bogat şi vesel le-au constituit câteva valsuri, mazurci şi poloneze de Chopin. Un proprietar de herghelie de la Bonţida, care urmărea fascinat agitaţia degetelor maestrului pe claviatură, a exclamat în auzul tuturor: Mâinile lui Liszt sunt mai iuţi decât caii mei pur-sânge”, menţionează autorul „Oraşelor muzicii”.
Detaliu din tabloul "Franz Liszt interpretând o fantezie la pian", realizat de Josef Danhauser, în 1840.
„Am văzut şi am ascultat, de ce să încercăm să descriem”, „Om nu poate povesti ce a fost acolo. Să ne fie suficient că plăcerea şi bucuria publicului prezent în sală au atins culmile extazului”, a scris la vremea respectivă „Reggeli Ujsag”, după cum reiese din studiul lui I. Lakatos. „Am fost alaltăieri... la concertul «Regelui pianului»; nu ştiu ce să scriu despre dânsul, cum să pot exprima acea perfecţiune artistică la care Liszt a înălţat instrumentul... Reduta era ticsită... şi toţi au fost ameţiţi de sunetele fermecate; mie îmi răsună şi acum în urechi şi, dacă aş avea posibilitatea, nici mâine nu aş lipsi şi l-aş asculta de sute de ori, l-aş asculta numai pe dânsul...”, povesteşte într-o scrisoare un clujean care a asistat la concert, după cum notează Istvan Lakatos într-un alt studiu, „Noi rezultate ale cercetărilor de la Cluj, referitoare la Liszt”, apărut într-un număr al revistei „Muzica” din 1956, citat de revista Historia.
Pianistul primeşte din partea Cercului Casnic de Muzică de la Cluj, predecesorul Asociaţiei Muzicale Clujene, titlul de membru onorific al acelui Cerc. Liszt manifestă un interes deosebit pentru muzica populară, românească şi maghiară, iar prietenii săi, între care groful Teleki Sandor, îi aduc rapsozi populari, inclusiv un tarafa de ţigani, prin intermediul cărora cunoaşte muzica zonei.
Liszt susţine un al doilea concert în aceeaşi Sală de Dans a Redutei, duminică, 29 noiembrie, cu un program similar, despre care însemnările sunt mai puţine.
Avea tot timpul o claviatură cu el
Marius Tabacu relatează că Franz Liszt avea tot timpul cu el, în turnee, o claviatură. „Purta tot timpul cu el claviatura, în poştalion şi exersa, pregătindu-şi concertele. Era o claviatură fără sunet, pe care îşi antrena mişcarea degetelor. Un muzician aude sunetul şi dacă acesta nu este produs efectiv. E o practică întâlnită, există anumite sisteme şi la pianină şi la vioară, care estompează sunetul, astfel încât să poţi exersa şi seara, dacă locuieşti la bloc de exemplu”, descrie Tabacu.
Concert de binefacere
Franz Liszt susţine şi un al treilea concert la Cluj în 1846, la Teatrul de pe strada Lupului, actuala Mihail Kogălniceanu, care are caracter de binefacere. Programul a cuprins fragmente din lucrări de Schubert, inclusiv „Melodii ungureşti”, dar şi de Carl Maria von Weber, Rossini. „De mult nu a avut Clujul seri atât de plăcute şi probabil nici nu va mai avea pentru o bună bucată de vreme. De îndată ce a apărut, buna dispoziţie şi zâmbetul s-au aşternut pe fiecare faţă, aplauzele şi vivatul pur şi simplu au zguduit sala (...)”, scrie „Erdely Hirado”, potrivit lui I. Lakatos. El notează: „După concert Liszt se retrage în sunet de muzică, se cântă ‘Marşul lui Rakoczi’. 150 de tineri îi luminează drumul până acasă. După ce artistul îşi ia la revedere de la admiratori, torţele sunt clădite într-un rug uriaş şi lăsate să ardă până la epuizare”. Artistul este însoţit pe drumul spre hanul Biassini, unde a poposit, inclusiv de un taraf popular, care cântă melodii în cinstea lui.
Cunoscut pentru operele sale caritabile, Franz Liszt donează 700 de florini, dintre care câte 200 pentru Conservator, săracii de la un aşezământ social din Mănăştur şi o grădiniţă de copii.
Condus cu 300 de torţe
Franz Liszt vizitează Conservatorul din Cluj pe 5 decembrie, iar în ziua următoare susţine concertul final, la Teatrul Naţional, unde îşi încheie recitalul cu o fantezie pe o temă sugerată de public. Artistul este condus spre han de 300 de purtători de torţe, ceea ce denotă amploarea evenimentului. În ziarul local „Kiskovet” apare pe 6 decembrie o poezie dedicată lui Franz Liszt, în care acesta este prezentat ca „rege al sunetului” şi „autor al unui cântec divin şi al unor melodii dumnezeieşti, care îi face pe oameni mai fericiţi, alungând din preajma lor suferinţa şi întristarea”, după cum scrie Mircea Popa. După concertele de la Cluj marele muzician şi-a continuat turneul, deplasându-se pe o iarnă grea la Bucureşti, după care încheierea a venit la Iaşi.
Din nou la Cluj
Franz Liszt va reveni la Cluj în 1879, când avea deja 68 de ani. Susţine un concert, tot în sala Reduta, dar este deja aclamat pentru simpla prezenţă cu care onorează câteva evenimente artistice din oraş. I se organizează o serenadă la care vin participanţi cu făclii aprinse, iar maestrul remmorează atmosfera primei sale vizite: „Eu mai trăiesc doar graţie amintirilor minunate pe care le păstrez ca pe bunurile mele cele mai preţioase, iar printre aceste un loc aparte este ocupat de prima mea vizită pe aceste meleaguri. De aceea sufletul meu se bucură că prin această vizită făcută spre apusul vieţii mele pot simţi din nou dulceaţa amintirilor din frumpoasele timpuri apuse”, transmite Liszt audienţei, conform studiului lui Istvan Lakatos. Pe clădirea Muzeu Etnografic al Transilvaniei, fosta clădire Reduta, unde Liszt a concertat în 1846 şi 1879, a fost amplasată în 2011, cu ocazia aniversării a 200 de ani de la naşterea sa, o plăcuţă comemorativă ce include şi un relief de bornz al artistului, care aduce aminte de aceste evenimente.
Brahms şi Strauss la Cluj
Franz Liszt nu a fost singurul maestru al secolului XIX care a ajuns la Cluj. Compozitorul şi pianistul german Johannes Brahms a poposit de asemenea în municipiul de pe Someş, la fel cum s-a întâmplat şi cu Johannes Strauss-fiul, care ajunge la Cluj în 1847, la numai un an după primele concerte ale lui Liszt, după cum notează George Sbârcea, care face o apreciere interesantă cu privire la relaţia clujenilor cu muzica: „Interesul pentru muzică al clujenilor s-a datorat mult timp unei stări de spirit confuze, dominate de dorinţa de a ţine pas cu dezvoltarea vieţii artistice din oraşele mari ale Apusului. Se naviga încă fără busolă pe tărâm muzical. Liszt, Strauss, opera şi opereta prrezentate de trupe ambulante erau primite cu aceeaşi însufleţire, de parcă ar fi fost de egală valoare”.
Franz Liszt
Compozitorul şi pianistul maghiar Franz Liszt este privit ca una din figurile exponenţiale ale curentului muzical romantic, fiind considerat cel mai mare pianist al timpului său. A studiat cu Czerny şi Paganinin şi a fost influenţat de compozitori precum Berlioz, Paganini şi Chopin, potrivit biografiei sale din Eniclopeidia Columbia, ediţia 2015. Între 1839-1848 a susţinut aproape o mie de concerte, conform wikipedia.org, fiind aclamat în întreaga Europă. Începând cu 1848 s-a dedicat şi activităţii de compozitor, fiind apreciat pentru spiritul său înnoitor – crearea poemului simfonic, forma ciclică şi transformarea tematică sunt trei dintre principalele sale contribuţii - influenţând compozitori precum Richard Wagner – care i-a fost şi ginere şi Richard Strauss.
Se încarcă comentariile...
