Preşedintele asociaţiei ce găzduieşte cea mai importantă adunare a studenţilor din UE: „Tinerii vor să fie parte a schimbării. Primul pas este să mergem la vot”
0
Cel mai important eveniment al singurei federaţii care reprezintă studenţii din Europa se desfăşoară zilele acestea la Cluj-Napoca. Vlad Cherecheş, preşedintele Alianţei Naţionale a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR), a vorbit cu „Adevărul” despre scopul manifestării, solicitările studenţilor pentru Guvernul Cioloş, schimbările necesare în România, corupţie şi implicarea tinerilor în politică.
Cel mai important eveniment bianual al singurei federaţii care reprezintă studenţii din Europa, Organizaţia Europeană a Studenţilor (European Students’ Union – ESU), are loc între 30 noiembrie şi 6 decembrie, la Cluj-Napoca. Tema centrală a dezbaterilor din acest an va fi asigurarea calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior din perspectiva studenţilor. Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) este gazda celei de-a 69-a Adunare Generală a Organizaţiei Europene a Studenţilor (European Students’ Union – ESU), care are scopul de a defini politicile, viziunea şi misiunea ESU pentru următoarea perioadă. Preşedintele ANOSR a acordat un interviu pentru „Adevărul” în care vorbeşte despre solicitările tinerilor de la Guverul Cioloş (o finanţare corespunzătoare pentru educaţie şi cercetare, depolitizarea educaţiei, stabilitate şi coerenţă în sistem, învăţământul trebuie să servească exclusiv interesele României pe termen scurt, mediu şi, mai ales, lung, nu interesele unor grupuri politice); el crede că problema corupţiei din administraţia locală e cauzată de o proastă salarizăre sau de o salarizăre inechitabilă şi că „Tinerii sunt tot mai revoltaţi, indignaţi de modul în care merg lucrurile în România, şi îşi doresc să fie parte a schimbării. Şi, evident, primul pas e să mergem la vot. Bineînţeles, cred că ar fi utilă o educaţie civică, juridică sau politică făcută serios în şcoală, care să ofere toate informaţiile necesare tinerilor pentru a fi cetăţeni informaţi şi responsabili”.
Trebuie să ne asigurăm că în universităţile din România se înrădăcinează o cultură a calităţii cât mai bine dezvoltată
Reporter: Tema centrală a Adunării Generale a Organizaţiei Europene a Studenţilor (European Students’ Union – ESU) este asigurarea calităţii în Spaţiul European al Învăţământului Superior din perspectiva studenţilor. Ce presupune acest lucru din perspectiva ta, ca preşedinte al ANOSR? Ce ar trebui să se facă la nivel european? Ce ar trebui să se facă în România?
Vlad Cherecheş: În primul rând, este un mare privilegiu pentru ANOSR că poate organiza în România acest eveniment deosebit de important pentru sistemul de învăţământ superior european, şi nu oriunde, ci chiar în Capitala Europeană a Tineretului, Cluj-Napoca.
La nivel european, în domeniul asigurării calităţii, la ultima Conferinţă Ministerială a miniştrilor responsabili de învăţământul superior, desfăşurată în luna mai a acestui an, la Erevan, a fost adoptată noua versiune a Standardelor şi liniilor directoare în Spaţiul European al Învăţământului Superior(Standards and Guidlines for Quality Assurance in European Higher Education Area), un set de standarde şi linii directoare pentru asigurarea internă şi externă a calităţii în învăţământul superior. Astfel, în acest moment, provocarea pentru întregul sistemul de învăţământ superior european este să respecte şi să implementeze aceste noi standarde de calitate, astfel încât serviciile educaţionale oferite de universităţi să devină din ce în ce mai bune.
România, la rândul ei, trebuie să îşi adapteze cât mai curând standardele după care se ghidează Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior (ARACIS) pentru evaluările externe instituţionale, şi, mai ales, trebuie să ne asigurăm că în universităţile din România se înrădăcinează o cultură a calităţii cât mai bine dezvoltată, care să ne asigure că oferim servicii educaţionale înalt calitative pentru studenţi în fiecare moment.
Aţi avut o campanie foarte interesantă pe Facebook de Ziua Internaţională a Studenţilor. Reiau întrebarea campaniei şi ţi-o adresez ţie: Cum arată România viitorului tău?
România viitorului meu e formată din oameni autentici, sinceri, competenţi, funcţionează pe bază de meritocraţie şi e centrată în jurul unui sistem educaţional performant, modern şi accesibil oricui. E o Românie unde corupţia din administraţie se studiază doar în cartea de istorie, o Românie unde impostura este instant demascată şi eliminată de oriunde ar fi, o Românie competitivă pe plan european, o Românie unde tinerii sunt respectaţi, apreciaţi şi susţinuţi. Eu mă lupt să construiesc această Românie! Iar schimbarea trebuie să înceapă cu sistemul educaţional!
Ce îi urezi tu României de ziua ei?
Să aibă grijă de viitorul ei. Iar viitorul unui stat poate fi reprezentat doar de elevii, studenţii şi tinerii din prezent. Ca să ne asigurăm că aceştia vor avea un viitor cât mai bun, trebuie să investim în educaţia lor. Să le formăm, în primul rând, caracterele, şi apoi competenţele. Noi ne străduim să ne construim singuri viitorul pe care îl merităm, dar avem nevoie de sprijin real din partea statului, prin politici publice coerente, stabile şi pe termen lung, pentru ca acest lucru să se întâmple.
Guvernul de tehnocraţi are la dispoziţie circa un an de zile până la alegerile parlamentare, ce crezi că ar trebui să facă pentru educaţie şi cercetare în această perioadă?
În primul rând, orice guvern ar fi, ar trebui să acorde o finanţare corespunzătoare pentru educaţie şi cercetare şi să respecte Legea Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, care la articolul 8 spune că „pentru finanţarea educaţiei naţionale se alocă anual din bugetul de stat şi din bugetele autorităţilor publice locale minimum 6% din produsul intern brut al anului respectiv”, iar „pentru activitatea de cercetare ştiinţifică se alocă anual de la bugetul de stat, minim 1% din produsul intern brut al anului respectiv”. Mai multe decât atât, universităţile ar trebui să fie finanţate şi în funcţie de performanţele pe care le au, iar Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice ar trebui să pună în aplicare indicatorii de performanţă pentru acordarea finanţării suplimentare a universităţilor elaboraţi în acest an de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS).
De asemenea, trebuie rezolvate de urgenţă problemele grave de inechitate pe care le are sistemul educaţional, să investească în programe sustenabile care să favorizeze accesul la educaţie pentru toate categoriile sociale, în special cele defavorizate.
Un alt aspect important este creşterea implicării studenţilor de la ciclurile de licenţă şi master în proiectele de cercetare, astfel că este nevoie de a fi dezvoltate anumite mecanisme în acest sens.
O altă mare problemă a sistemului educaţional este lipsa unor date statistice complete, corecte şi transparente, astfel că se impune punerea de urgenţă în funcţiune a Registrului Matricol Unic, precum şi a platformei de indexare a tezelor de doctorat.
În plus, depolitizarea sistemului de educaţie, precum şi a administraţiei publice, ar trebui să fie obligatoriu o prioritate pentru acest guvern.
Sunt foarte multe lucruri de schimbat în educaţie şi, cel mai important, avem nevoie de stabilitate şi coerenţă în sistem. Învăţământul trebuie să servească exclusiv interesele României pe termen scurt, mediu şi, mai ales, lung, nu interesele unor grupuri politice.
Incindentul de la Colectiv şi cauzele corupţiei
La manifestaţiile cauzate de incidentul de la clubul Colectiv s-a scandat împotriva clasei politice, care este coruptă şi suprasaturată de aceleaşi personaje. De unde luăm noii politicieni sau noii conducători ai ţării?
Din rândul societăţii civile, din rândul tinerilor de astăzi, din rândul celor care au fost în stradă şi îşi doresc o schimbare reală. Avem oameni suficient de pregătiţi, care pot schimba România în bine. Ei au nevoie să fie încurajaţi şi sprijiniţi. Societatea civilă începe să se coaguleze şi probabil că în viitor vor apărea noi formaţiuni politice, formate din aceşti oameni. Important e ca ei să treacă peste orgolii şi să scoată în faţă acele principii şi valori care îi unesc. Problema e că în conformitate cu actuala legislaţie electorală, accesul unor formaţiuni abia create la funcţii de conducere este extrem de dificil, fiind întâmpinate multe bariere. De aceea, dacă vrem să avem o nouă clasă politică trebuie să schimbă legea electorală, în primul rând. Şi, bineînţeles, trebuie să facem pasul de la scandat în stradă la dialog şi, mai apoi, la implicare directă, personală, a fiecăruia dintre noi. Schimbarea se face doar prin oameni, porneşte de la fiecare dintre noi.
Incidentul de la Colectiv s-a produs şi din cauza unor funcţionari corupţi din administraţie. Situaţia este aproape generalizată la nivelul ţării. De unde luăm funcţionari noi, care să nu fie corupţi?
Cred că, în primul rând, trebuie să identificăm care sunt cauzele corupţiei. Iar la nivelul funcţionarilor de la nivel local, corupţia provine în primul rând din cauza unei proaste salarizări, sau a unei salarizări inechitabile. Dacă am reuşi să oferim salarii decente, care să fie coroborate cu indicatori de performanţă şi control reali, cred că mare parte din acest fenomen ar fi foarte rapid combătut. De asemenea, sistemul ar deveni mult mai atractiv pentru tinerii cu rezultate academice de top, absolvenţi de studii superioare, care, încurajaţi de o salarizare favorabilă, îşi vor dori să intre şi în aceste sisteme.
Se implică tinerii în Politică
Din punct de vedere electoral, tinerii din România reprezintă o categorie a populaţiei cu o foarte mică prezenţă la vot, de ce credeţi că se întâmplă acest fenomen? Ce ar trebui să se schimbe pentru ca tinerii să meargă la vot în număr mai mare?
Din contră, eu cred că la ultimele alegeri tinerii au fost prezenţi într-un număr destul de mare la vot. Tinerii sunt tot mai revoltaţi, indignaţi de modul în care merg lucrurile în România, şi îşi doresc să fie parte a schimbării. Şi, evident, primul pas e să mergem la vot. Bineînţeles, cred că ar fi utilă o educaţie civică, juridică sau politică făcută serios în şcoală, care să ofere toate informaţiile necesare tinerilor pentru a fi cetăţeni informaţi şi responsabili.
Credeţi că tinerii din România sunt interesaţi să activeze în politică şi să-şi asume o carieră politică sau administrativă? Indiferent de răspuns, de ce? Dumneavoastră v-aţi asuma o astfel de cariera?
Da. Sunt tineri care îşi doresc să facă acest pas, pentru că vor un viitor mai bun pentru ţara în care trăiesc, şi aleg să se implice în mod direct în construirea lui.
În acest moment eu, personal, nu am cum să-mi asum o carieră politică sau administrativă. Cred că am rolul meu bine definit în rândul societăţii civile, în mişcarea studenţească, şi de aici pot provoca schimbările de care avem nevoie. Plus că nu cred că am suficientă experienţă deocamdată pentru a fi implicat în administraţie. Dar în viitor, pe măsură ce îmi voi finaliza studiile şi îmi voi încheia misiunea în mişcarea de reprezentare a studenţilor, orice variantă e posibilă, nu exclud nimic, dar nici nu am un plan definit deocamdată. Ştiu doar că îmi doresc ca şi în viitor să contribui la schimbarea în bine a României.
Cum vedeţi studenţii din România prin prisma faptului că sunt produsele unui anumit tip de sistem educativ în comparaţie cu studenţii din alte ţări (în măsura în care cunoşti astfel de studenţi)?
E greu să fac astfel de comparaţii… Cred că studenţii români trebuie doar să aibă încredere în propriile forţe şi sunt convins că oricând se pot măsura cel puţin de la egal la egal cu orice alt student din lumea asta. Lucru care nu ştiu dacă e neapărat meritul şcolii româneşti, cât meritul ambiţiei noastre de a nu ne face de râs acolo unde mergem, de a demonstra ce putem în exterior, de a ne impune în faţa celorlalţi. Pentru că, trebuie să recunoaştem, de multe ori societatea românească suferă de un anumit complex de inferioritate în faţa altor societăţi din aşa-numitele ţări dezvoltate, deşi real acest complex nu ar avea de ce să existe. Şi, din acest motiv, reversul este dezvoltarea unei ambiţii care ne face să dăm totul pentru a reuşi în competiţia cu un străin.
Carte de vizită
Vlad Cherecheş (22 de ani), originar din Cugir, a fost preşedinte al Organizaţiei Studenţilor din Universitatea de Vest din Timişoara (OSUT), iar în luna august a fost ales liderul studenţilor din România. Acesta urmează programul de masterat „Studii de dezvoltare internaţională” din cadrul UVT. Vlad este student evaluator la Agenţia Română de Asigurare a Calităţii Învăţământului Superior şi membru în Consiliul de Conducere al Fundaţiei Judeţeane pentru Tineret Timiş.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
