„Muzeul din Iad“: o dovadă a ingeniozităţii saşilor în Transilvania

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Responsabila muzeului,Rodia Moldovan, arată cum funcţiona maşina de spălat pe care o foloseau saşii   FOTO: cluj.travel
Responsabila muzeului,Rodia Moldovan, arată cum funcţiona maşina de spălat pe care o foloseau saşii   FOTO: cluj.travel

Revista online de călătorii din Cluj-Napoca, cluj.travel, face radiografia unei casa tradiţionale săseşti din Transilvania dând ca exemplu o gospodărie din localitatea ardeleană Livezile, numită mai demult de bistriţeni Iad.

Pe drumul ce duce spre Bucovina, la 10 kilometri de Bistriţa, se află Muzeul „Casa Săsească”, amplasat la numai câteva sute de metri de şoseaua naţională. Muzeul din Livezile are la bază munca de colecţionar a unui localnic de vază, Ioan Rusu, care din tinereţe şi până când a închis ochii, în 2004, la peste 90 de ani, a strâns obiecte care să menţină vie moştenirea saşilor care au locuit în Livezile.
Pe lângă obiectele care ţin de viaţa de zi cu zi a saşilor bistriţeni, el a strâns însă şi o cantitate impresionantă de mărturii etnografice româneşti, reşlatează cluj.travel.

Toate acestea sunt expuse într-o casă tradiţională săsească, ale cărei temelii au fost puse în 1837 de o familie cu stare, care a reconstruit-o, şi mai temeinic, în 1914. Este vorba despre o gospodărie completă: casă, şură, grajd, curte pietruită (acum înierbată) şi un zid masiv, care desparte proprietatea de cea a vecinilor. Pe scurt, o adevărate cetate în miniatură, cu ziduri groase şi poartă masivă, numită „Muzeul de sub Poartă“.

„În prima încăpere a muzeului, stârnesc mirarea o pereche de saboţi de lemn, aproape identici cu cei olandezi, pe care îi purtau saşii bistriţeni. „Când au fost colonizaţi, ei au venit dintr-o regiune aproapiată de Olanda de azi”, explică asemănarea responsabila muzeului. De asemenea, foarte interesantă este o maşină de spălat manuală, în care hainele erau agitate cu ajutorul unei manete, care învârtea un disc cu „dinţi”. Transmisia dintre manetă şi disc se făcea printr-un sistem de roţi dinţate.

Impresionantă este şi colecţia de instalaţii tehnice ţărăneşti, expusă în curtea casei, dincolo de un târnaţ (pridvor) din care se poate observa perfect structura casei-cetate“, se mai arată pe site-ul amintit, unde poate fi citit textul în întregime.

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite