O cercetătoare româncă studiază relaţia dintre influenceri şi portalurile social media. „Companiile sunt permisive, dar nu şi transparente“

Cătălina Goanţă, profesor asistent şi cercetător la Universitatea Masatrsicht din Olanda, unde predă dreptul, a ales ca temă de cercetare relaţia dintre marile platforme social media şi incfluenceri, temă situată la intersecţia dintre dreptul privat şi guvernanţa internetului.

Cătălina Goanţă este licenţiată în drept la Universitatea Bucureşti, iar ultimii 10 ani i-a petrecut în Olanda, la Universitatea Maastricht, unde a urmat un master în drept şi globalizare, precum şi un master în politici publice şi dezvoltare umană. Şi tot aici a urmat şi doctoratul, între 2011 şi 2016, abordând o temă vastă. Dar nu s-a oprit aici. A devenit profesor asistent la una dintre cele mai importante universităţi din Europa, cea de la Maastricht, este specialist în dreptul contractelor, dreptul comparat, şi în dreptul comercial internaţional, discipline pe care le-a şi predat.

„Doctoratul l-am inceput în 2011, şi am dobândit diploma în 2016, când am completat studiul comparativ şi empiric asupra convergenţei dreptului european privind protecţia consumatorului, în alte cuvinte, am creat un indicator care să măsoare armonizarea legală din domeniul protecţiei consumatorului, comparând implementarea a 5 directive europene în 7 ţări membre UE. După terminarea doctoratului, m-am concentrat pe o nouă temă de cercetare, respectiv modul în care sunt reglementate tehnologiile disruptive prin intermediul dreptului civil”, explică cercetătoarea. 

Începând din 2018, ea a câştigat o bursă de cercetare Niels Stensen, ceea ce i-a permis să-şi urmeze cercetările şi la alte universităţi, celebra Harvard din Statele Unite şi St. Gallen din Elveţia. În plus, Cătălina a petrecut un timp şi la reputata universitate Stanford, unde este membru (fellow) non-rezidenţial afiliat Stanford Transatlantic Technology Law Forum. 

Viaţa la Harvard şi Stanford

„Universităţile americane sunt o cu totul altă planetă - una foarte aparte, unde marţi stai şi dezbaţi cu psihologul Steven Pinker ce înseamnă dezvoltarea umană, miercuri îl ai la 5 metri în faţă pe Eric Schmidt (fostul CEO al Google) care îţi vorbeşte despre cel mai nou proiect Alphabet şi MIT, iar la festivităţile de deschidere a anului vine să ţină discurs Hillary Clinton. Resursele acestor universităţi sunt chiar copleşitoare, şi sunt direct proporţionale cu creativitatea care le defineşte campusurile. În Elveţia am descoperit foarte multă structură şi profunzime analitică, dar de asemenea şi foarte multă libertate in inovaţie. Maastrichtul rămâne casa mea academică, unde spiritul meu de iniţiativă a fost mereu apreciat şi susţinut”, mărturiseşte românca.

De-a lungul ultimilor ani, a susţinut părţi din cercetarea sa în conferinţe găzduite, printre altele, de European University Institute în Florenţa, University of Chicago School of Law în Chicago şi East China University of Political Science and Law în Shanghai.

Şi tot în ultimii ani, din postura de profesor asistent a predat, la Universitatea Maastricht, cursuri de licenţă, dar şi de master, precum dreptul contractelor, drept comparat, istorie legală sau drept comercial internaţional. În clipa de faţă, Cătălina Goanţă a decis să se dedice în totalitate unui studiu pe care îl urmează tot în cadrul universităţii olandeze şi care va dura până în 2021.

„Este vorba despre un postdoctoral la o organizaţie afiliată cu universitatea, Studio Europa - Maastricht Working on Europe, care se axează pe impactul social  - cum putem împacheta cercetarea academică pentru a o aduce în rândul oamenilor care fac parte din societate - Unul dintre colegii mei de la MWoE este de asemenea român: Nicolae Cristian Surubaru, expert în ştiinţe politice. Mai ales în realităţile socio-politice actuale, unde populaţiile atâtor ţări par dezbinate şi polarizate, este importantă angajarea într-un dialog social la care cercetarea academică poate contribui cu vârf şi îndesat. Cercetarea mea se află la intersecţia dintre dreptul privat şi guvernanţa internetului (internet governance), unde mă axez mai ales pe noţiunea de descentralizare: pe de o parte mă uit la acest fenomen în web 2.0 (a doua era a internetului), unde platformele online fac legea şi duc la o pluralitate de actori nemaivăzută la asemenea scară, unde un exemplu de tema este influencer marketing; pe de altă parte, sunt interesată şi de viitorul internetului, web 3.0, care se spune că ar fi internetul descentralizat – aici un exemplu de publicaţii în curs de apariţie ar fi pluralismul legal şi criptocomunităţile”, dezvoltă cercetătoarea.

Primele concluzii ale studiului

În cadrul cercetărilor sale, Cătălina Goanţă a acordat un interes aparte relaţiilor dintre marile platforme de social media (Facebook, Youtube şi nu numai) şi influenceri. Aceste relaţii nu sunt întotdeauna suficient de bine reglementate, iar în anumite cazuri legile internaţionale, dar mai ales regulamentele acestor platforme sunt departe de a fi ireproşabile.

„Influencer marketing este viitorul marketingului. Ceea ce vedem acum este o cristalizare a formelor de monetizare care duce la o reinterpretare a modelelor de business. Dacă acum 10 ani oameni de rând, de exemplu Shane Dawson, făceau videouri mai mult ca hobby decât pentru a se întreţine, acum până şi copiii de 12 ani doresc să devină influenceri şi să facă bani. Aceste modele au părţi pozitive, dar şi negative. Pe de-o parte, oricine, oriunde în lume poate să-şi ia un telefon, să-şi facă un cont Youtube, iar cu timpul, să monetizeze această activitiate, adică să înceapă să fie plătit ori de către Youtube prin programul AdSense, ori de către firme care doresc să recurgă la imaginea creatorului pentru publicitate sponsorizată. Privite în această lumină, platformele sunt foarte permisive, întrucât cu excepţia unor canale sau conturi care sunt împotriva securităţii naţionale, de exemplu conţinutul postat de adepţii ISIS, sau a conţinutului media piratat, nu vor aplica în mod consistent politici automate de blocare. Astfel, fiecare e liber - poate uneori chiar şi prea liber să posteze ce-şi doreşte”, punctează Cătălina Goanţă.

Prin dreptul european, şi noi avem în dreptul românesc parte de aceeaşi protecţie. Singura problema rămâne faptul că influencer marketing este practic o economie de date, şi nu putem să o monitorizăm într-un mod tradiţional, utilizând competenţe tradiţionale. Un nivel mai ridicat de înţelegere a modului în care funcţionează aceste platforme şi modele lor de business este esenţial în aplicarea dreptului. Dacă nu îmbrăţişăm mai multă informaţie despre economia datelor, vom rămâne în stadiul luat în derâdere de presă internaţională, al politicienilor americani care l-au intervievat pe Mark Zuckerberg în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, şi îl întrebau despre cum se trimit mailuri pe Whatsapp Cătălina Goanţă - cercetător

În mare parte şi din cauza unei anumite permisivităţi arătate de aceste platforme, mulţi creatori care folosesc conţinut şocant sau fraudulent pentru a atrage vizualizări, iar asta înseamnă că de multe ori periclitează mai ales categorii vulnerabile care ar viziona conţinutul lor, concluzionează cercetătoarea, care atrage atenţia şi că există un motiv pentru care, atunci când apar la televizor, reclamele la anumite produse, de exemplu alcoolul şi medicamentele sunt însoţite de anumite informaţii care sunt obligatorii de raportat. Este vorba despre celebrele mesaje de la finalul spoturilor publicitare, care atrag atenţia, în cazul medicamentelor, asupra nevoii de a consulta medicul sau farmacistul şi de a obţine o prescripţie medicală, sau mesaje precum „alcoolul dăunează grav sănătăţii”. Toate acestea au ca motiv protejarea interesului public. 

Platformele social media, mai permisive decât televiziunea

Concluzia care se desprinde de aici este că platformele social media sunt mai puţin atente şi mult mai permisive decât principalele posturi de televiziune. Asta pentru că, subliniază ea, nici Facebook, nici Instagram, nici Youtube nu-şi asumă anumite responsabilităţi.

„Imaginaţi-va că în campaniile sale Danielle Cohn, o creatoare de 13 ani care promovează băuturi energizante publicului ei care este în mare parte minor, nu va introduce mesaje care să atenţioneze publicul despre efectele negative ale produsului. Acest tip de conţinut, când depăşeşte anumite limite, este moderat de platforma de socializare, dar într-un mod inconsistent. Nici Facebook, nici Instagram, nici Youtube nu doresc să aibă responsabilitatea de a defini termeni legal precum defăimare, sau instigarea la ura, pentru a aplică aceste standarde prin guvernarea algoritmică pe care o folosesc pentru a îşi automatize activitatea. Această discreţie inerentă platformelor este periculoasă, pentru că nu este realizată într-un mod transparent, şi mulţi creatori devin victime fără să înţeleagă ce anume au făcut greşit în comparaţie cu alţi creatori care au făcut poate acţiuni similar”, mai spune cercetătoarea româncă. 

Cum pot fi „fentate” reţelele sociale: publicitatea mascată

În cadrul studiului său, Cătălina Goanţă porneşte de la ideea că, de regulă, conţinutul informaţiilor de pe social media se împarte în cel puţin două categorii: conţinut comercial şi conţinut politic. Cel dintâi prezintă problema transparenţei publicitare: dacă un influencer este plătit să facă o reclamă, dreptul european (Unfair Commercial Practices Directive) şi implementarea sa naţională în toate ţările membre UE va declara neloială practică în care o parte profesională manipulează un consumator fie prin informaţii oferite fie prin lipsa acestora. Cu toate acestea, în cazul sponsorizărilor, fără dovada contractului dintre o agenţie de publicitate şi un influencer, este greu de stabilit cu acurateţe de 100% că o postare este sponsorizată sau nu. Există însă şi veşti bune în acest sens. Cel puţin la nivelul Uniunii Europene, legislaţia va fi updatată, anunţă românca. 

Cătălina Goanţă împreună cu o parte din echipa sa de la Law and Tech Lab, Bogdan Covrig şi Constanţa Roşca

„Ce este foarte important de reţinut este că o directivă revizuită, a cărei implementare va intra în vigoare în 2020 (Directiva serviciilor mass-media audiovizuale), va pune mai multă presiune pe platforme să recunoască forme diverse de publicitate, şi să protejeze publicul vulnerabil. Influencerii precum Selly, care sunt urmăriţi de mulţi minori, vor trebui să se pună la punct cu aceste noutăţi legale, întrucât le vor afecta în mod direct activitatea de monetizare. Astfel încât cea mai bună politică de a fi în cadrul legal este ideea de a face conţinut «family-friendly», şi de a îmbrăţişa responsabilitatea socială ca parte din modelul de business”, anticipează specialista. Ea  consideră că va exista o perioadă de incertitudine privind aplicarea legii, însă ulterior,  când se vor cristaliza principiile noilor norme, companiile vor fi mai atente.

Legislaţia română şi cea europeană, mai dure decât cea din SUA

În ce priveşte legile care reglementează relaţiile dintre platformele social media şi utilizatori, România are un sistem suficient de bine pus la punct, în acord cu legislaţia europeană. De altfel, europenii, în general, sunt mult mai atenţi la astfel de detalii decât Statele Unite ale Americii, de exemplu. 

„Dreptul european, în comparaţie cu dreptul american, a fost mereu considerat rigid şi paternalist. Şi iată totuşi cum California îşi face o lege privind protecţia datelor inspirându-se din GDPR. Directiva privind practicile neloiale, un instrument de protecţia consumatorului, este un alt exemplu foarte bun de legislaţie în vigoare, aplicabilă în toate statele UE, care trebuie aplicată sistematic, pentru că aici este lacuna, la punerea în practică. În cadrul influencer marketing, cea mai activă instituţie este Autoritatea Italiană a Concurenţei, care trimite scrisori influencerilor precum Chiara Feragni pentru a-i convinge să respecte protecţia consumatorului. Prin dreptul european, şi noi avem în dreptul românesc parte de aceeaşi protecţie. Singura problema rămâne faptul că influencer marketing este practic o economie de date, şi nu putem să o monitorizăm într-un mod tradiţional, utilizând competenţe tradiţionale. Un nivel mai ridicat de înţelegere a modului în care funcţionează aceste platforme şi modelele lor de business este esenţial în aplicarea dreptului. Dacă nu îmbrăţişăm mai multă informaţie despre economia datelor, vom rămâne în stadiul luat în derâdere de presă internaţională, al politicienilor americani care l-au intervievat pe Mark Zuckerberg în legătură cu scandalul Cambridge Analytica, şi îl întrebau despre cum se trimit mailuri pe Whatsapp”, punctează cercectătoarea.

Colaborează cu Academia Română şi cu cercetători din ţară

De-a lungul timpului, Cătălina Goanţă a colaborat pe o serie de proiecte cu mai mulţi cercetători români. De altfel, ea colaborează şi cu Academia Română, unde a organizat un eveniment special, în urmă cu doi ani. 

„Persoana care a exprimat cel mai mult interes în cercetarea europeană pe care am desfăşurat-o a fost şi rămâne Mihai Şandru, fondatorul şi coordonatorul Centrului de Studii de Drept European (CSDE) al Institutului de Cercetări Juridice „Academiei Andrei Rădulescu” al Academiei Române. Împreună cu Mihai am organizat un eveniment despre convergenţă legală în 2017, la Academia Română, alături de alţi cercetători precum Gina Orga-Dumitriu, de la Universitatea Lucian Blaga Sibiu şi Raul Felix Hodoş, de la Universitatea Petru Maior din Târgu Mureş. Sper ca în anul care vine să punem bazele unui program de vizitare, mai ales în domeniul reglementării legale a tehnologiei.

În acelaşi timp, din postura de profesor asistent la Maastricht, i-a încurajat mereu pe studenţii săi veniţi din România să studieze dreptul românesc. Este şi cazul Mirunei Duţă, una dintre studentele ei care a făcut cercetare în domeniul influencer marketing şi a publicat teza de licenţă. Lucrarea ei a fost publicată ca «working paper» în cadrul unei clinici deschise special de Cătălina Goanţă şi colaboratorii săi de la Maastricht, «Influencer Law Clinic». Clinica a fost creată şi este folosită de cerceători pentru a-i ajuta pe influenceri în relaţia cu platformele de social media.

„Influencer Law Clinic este o clinică pro bono unde studenţii fac cercetare pentru agenţii, influenceri, sau companii care lucrează cu influencerii. În această economie dinamică, unde orice fel de cetăţean poate deveni influencer, există o mare nevoie de a conştientiza nişte drepturi şi obligaţii de baza. Spre exemplu, mai ales nano-influencerii cu care discutăm, adică influenceri care au un număr relativ mic de fani, de exemplu în jur de 5.000, mereu ne spun: «Eu nu am încheiat niciun contract cu brandul x sau y, doar am schimbat câteva mesaje pe Instagram.» Ceea ce vor de fapt să spună este că nu au încheiat un contract formal, care să presupună transmisul şi semnatul unor documente. Dar majoritatea nu realizează că pentru a avea o înţelegere care să producă efecte legale, un contract semnat nu este necesar - un schimb de mesaje este suficient pentru a avea un contract în sens legal. Genul acesta de informaţii dorim să le facem disponibile nu doar prin cercetare oferită cui are nevoie într-o situaţia specifică, ci şi prin videouri pe care le fac studenţii noştri pentru canalul nostru de Youtube”, a adăugat românca. 

A invitat influenceri din România în Olanda

Cătălina Goanţă organizează sâmbătă, 7 decembrie, la Maastricht, în cadrul festivalului civic „Maastricht Europe Days” găzduit de Studio Europa, o dezbatere privind influencerii şi responsabilitatea socială (European Influencers for Good). Cu această ocazie, ea a invitat şi influenceri din România pentru a discuta împreună pe aceste teme. 

„Sunt foarte fericita că o să-i avem ca invitaţi pe Florin Grozea, care tocmai a lansat o platformă de management a relaţiilor cu influencerii, dar şi pe Aluziva, care după părerea mea face o treabă grozavă şi abordează subiecte care sunt poate încă tabu în societatea românească. Sper să ne putem uni forţele pentru a explora modul în care cercetarea academică poate ajuta o industrie precum influencer marketing, pentru a inspira un comportament proactiv de adoptare a standardelor legale, care sunt făcute la urma urmei pentru a proteja interesele cetăţenilor”, a adăugat Cătălina.

A pus bazele unui laborator special la Universitatea Maastricht

Cătălina Goanţă a înfiinţat împreună cu alţi colegi de la universitate Maastricht Law and Tech Lab. Este, aşa cum spune, una dintre cele mai importante iniţiative ale sale, care se şi bucură de un succes important. 

Lab-ul uneşte cercetători în drept cu informaticieni, şi nu oricum, ci printr-o reuşită istorică de a-i integra pe cei din urmă într-o facultate de drept. În plus, la acest laborator are colegi „unicorni” precum Kody Moodley şi Jerry Spanakis, care îşi aplică expertiza lor din informatică în drept, în proiecte care se axează pe infrastructura legală. 

„Lab-ul este probabil cea mai importantă iniţiative pe care am desfăşurat-o până în prezent. Împreună cu colegii mei Gijs van Dijck şi Marcel Schaper, am şlefuit acest spaţiu de gândire interdisciplinară că o nevoie fundamentală în cercetare. Aici s-a întâmplat să strângem şi o comunitate solidă de români extrem de talentaţi, precum Bogdan Covrig, Constanţa Roşca şi Andreea Grigoriu, care sunt afiliaţi prin diverse proiecte de cercetare, dar şi Alexandru Soropa, care tocmai şi-a luat definitivatul şi este avocat definitiv în Baroul Bucureşti şi este student la master. Mai ales în ultimul an am cunoscut tineri români care m-au impresionat prin  seriozitatea, creativitatea şi dedicaţia lor, astfel încât sunt nespus de fericită să pot lucra împreună cu ei, şi să am şansa de a-i susţine în dezvoltarea personală”, a încheiat cercetătoarea româncă. 

Nici Facebook, nici Instagram, nici Youtube nu doresc să aibă responsabilitatea de a defini termeni legal precum defăimare, sau instigarea la ura, pentru a aplică aceste standarde prin guvernarea algoritmică pe care o folosesc pentru a îşi automatize activitatea. Această discreţie inerentă platformelor este periculoasă, pentru că nu este realizată într-un mod transparent, şi mulţi creatori devin victime fără să înţeleagă ce anume au făcut greşit în comparaţie cu alţi creatori care au făcut poate acţiuni similar Cătălina Goanţă - cercetător