Noul Badea Cârţan a încălecat pe-o şa prin Europa: englezii beau de vineri până duminică, turcii – cei mai ospitalieri, românii n-au învăţat nimic de la Occident
0Mirel Magop, globe trotterul român de 45 de ani care a călătorit pe jos prin toate oraşele din România şi prin aproape toate capitalele ţărilor din Europa (45 de oraşe), are un nou proiect. După ce a reconstituit drumul lui Badea Cârţan la Roma, el va porni, în primăvară, în turul lumii pe bicicletă. Înainte de plecare, românul face o radiografie curajoasă a ţărilor prin care a fost.
Şaptezeci de kilometri de la Oneşti la Târgu Secuiesc. Dacă orice drum de o mie de leghe începe cu un pas, acesta a fost primul pas făcut de tâmplarul Mirel Magop în 2007 când a pornit în aventura vieţii lui – turul pe jos al celor 320 de oraşe ale României. În vara aceasta, la 45 de ani după ce a văzut cea de-a 45-a capitală din Europa, având parcurşi pe jos circa 55.000 de kilometri (mai puţin de jumătate din distanţă a fost făcută cu autostopul-nr), Mirel s-a gândit că este timpul să meargă mai departe. Asta însemnând cinci continente, 130 de ţări, 150.000 de kilometri şi şase ani de pedalat. „Plec când nu mai am răbdare să stau, când locurile alea pe care nu le-am văzut mă cheamă...Sunt oameni care aşteaptă să-i cunosc.Că vor să pună şi ei puţin umărul la Mirel ăla de a doua zi. Când simt că am atâtea de văzut, că nu-mi ajunge viaţa asta pentru toate şi eu stau şi pierd atâta timp...”, explică Mirel.
Anton Duma şi Mirel Magop vor porni în jurul lumii pe biciclete
Dă doi bocanci pe două roţi
Mirel plănuia să pornească singur spre America de Sud, însă Anton Duma, un un aventurier pe care-l ştia de mulţi ani, din Bacău, care a făcut turul României şi al Europei pe bicicletă, i-a propus să meargă împreună. „Eu m-am convertit la bicicletă pentru ca mi-am dat seama că urmează să trecem prin zone periculoase. Pe jos e aproape imposibil. În America de Sud, la autostop nu opreşte nimeni pentru că le e frică de atacuri, iar distanţele între oraşe sunt de 150 de kilometri. Apoi, în doi e mai sigur şi, în plus, mi-e din ce în ce mai greu sa duc în spate cele 35 de kilograme cât cântăreşte bagajul meu!”, explică Magop. În linie dreaptă ies vreo 150.000 de kilometri din care 124.000 cu bicicleta, iar restul cu nave de croaziera sau feriboturi, detaliază globe-trotterul. Călătoria începe în Europa, iar apoi cei doi revin în ţară pentru a pleca spre Asia, Australia, Oceania, Africa şi către cele două Americi. În plus, aventura lor va avea un scop caritabil.
Unde puteţi da o mână de ajutor
„În Europa acţiunea caritabilă va fi stabilită de Asociaţia Betania, dar vrem să facem parteneriate de exemplu cu Crucea Roşie pentru a găsi alte proiecte caritabile”, spune Mirel. El a reconstituit anul trecut drumul făcut pe jos de Badea Cârţan, la sfârşitul secolului al XIX-lea, de la Cârţişoara la Roma, fapt care l-a inspirat să continue spiritul globe-trotterlui ardelean. „Vom încerca să ducem şi spiritul lui Badea Cârţan printre comunităţile de români din lume, prin donaţii de cărti şi broşuri, reviste, pliante despre România în diferite limbi.Vrem de asemenea să ducem un mesaj pozitiv despre România, să arătăm oamenilor lucrurile bune şi frumuseţile de aici”, explică Mirel. Cei doi români au nevoie de sprijin pentru finanţarea acţiunilor caritabile pe care le vor desfăşura. Donaţii se pot face aici: ANTON DUMA PORONGI, cont deschis la Reffeisen Bank, RO 91RZBR-IBAN 0000 06001357 0898 - pentru euro.
„Turcii sunt cei mai ospitalieri europeni. Religia lor spune că atunci când dai un pahar de apă unui străin sau unei persoane aflate în nevoie, de fapt îi dai lui Mohamed. Şi Biblia noastră spune lucruri asemănătoare, dar noi nu practicăm asta, spre deosebire de turci”,
Mirel Magop, globe-trotter
Circuitul lui Mirel prin Europa până în 2013
Radiografia Europei
După ce a terminat pe 1 Decembrie 2013 drumul făcut de Badea Cârţan, în port popular şi opinci, de la Cârţişoara la Roma, Mirel a mai văzitat câteva ţări pe care nu le văzuse din Europa. Iarna a mers spre sud: Bulgaria, Turcia, Grecia, Albania, iar vara a pornit spre ţările nordice, ajungând până la Cercul Polar de Nord, unde a vizitat casa lui Moş Crăciun din Rovaniemi, dar şi în Marea Britanie, ajungând până la Loch Ness, lacul unde ar fi apărut celebrul monstru. Puţine ţări din Europa au rămas nebătute de bocancii lui: Rusia, Islanda, Malta, Cipru, Armenia, Georgia. Mirel Magop a realizat pentru „Adevărul” o „radiografie” a ţărilor din Europa care l-au impresionat.
Cei mai ospitalieri europeni – turcii – „La început, făceam autostopul, apoi am văzut că nu era nevoie, pentru oricum oamenii opreau când mă vedeau şi mă întrebau unde merg”
Cea mai curată ţară – Elveţia – „Cel mai îngrijit gazon, cele mai curate străzi, cele mai îngrijite case”
Cea mai plăcută supriză - Albania – „E o ţară sălbatică, aş putea spune chiar virgină, fără infrastructură, dar au nişte peisaje şi nişte locuri fantastice”
Cea mai mare dezamăgire – Anglia – „Am avut multe aşteptări şi nu arbitrare, ci logice, cred eu. Deci, fair-play-ul în Anglia s-a inventat. N-am văzut nimic să zic: <<Da, ăsta e fair-play>>
Cea mai frumoasă ţară – Italia: „Frumoasă aş putea spune că este şi Elveţia sau Austria, dar Italia e cea mai completă, în sensul că dacă alegi arbitr doar o porţiune din Italia îţi dai seama că vezi o grămadă de lucruri frumoase”.
Cei mai reticenţi europeni faţă de autostopişti: „Am stat o zi întreagă la autostop ca să demontez mitul că în Portugalia nu te ia nimeni. Nu am reuşit. Am străbătut ţara pe jos”
Ţara cu nivelul de trai cei mai bun – „După nivelul de trai, Norvegia ar trebui să stea cel mai bine, pentru că au cel mai mare salariu, dar am văzut bunăstare peste tot”
Cel mai frumos oraş - Monte Carlo – „Tot mi-a plăcut, aş fi făcut poze la fiecare pas”
Cel mai periculos oraş - Parisul
Cele 45 de capitale vizitate: Paris, Louxembourg, Bruxelles, Amsterdam, Copenhaga, Oslo, Stockholm, Helsinki, Tallin, Riga, Vilnius, Varşovia, Berlin, Praga, Budapesta, Bratislava, Viena, Vaduz , Berna, Andorra, Lisabona, Madrid, Monaco, Roma, Vatican, San Marino, Liubliana, Zagreb, Podgorica, Sarajevo, Belgrad, Bucureşti, Kiev, Chişinău, Sofia, Ankara, Atena, Tirana, Skopje, Pristina, Londra, Edinburg, Belfast, Dublin, Cardiff
În Turcia Mirel a fost găzduit de oameni care nu erau înstăriţi. Printre ei s-a numărat şi un student.
Cei mai ospitalieri europeni
Până să ajungă în Turcia, în iarna acestui an, Magop spunea că cei mai ospitalieri europeni sunt olandezii: „În Turcia am aflat ce înseamnă cu adevărat ospitalitatea. La început, făceam autostopul, apoi am văzut că nu era nevoie, pentru oricum oamenii opreau când mă vedeau şi mă întrebau unde merg şi dacă am nevoie de ceva. Stăteam să mă odihnesc şi, din senin, apărea un ceai. Patronul de la o ceainărie mă vedea şi zicea: <<hai să-i ducem un ceai>>”. În Turcia a bătut recordul: „în 8 zile am fost invitat la masă de 5 ori, ceea ce este mult mai mult decât oriunde în Europa”. De asemenea, a fost găzduit acasă la multe persoane. „Pentru ei aceste lucruri sunt normale. Religia lor spune că atunci când dai un pahar de apă unui străin sau unei persoane aflate în nevoie, de fapt îi dai lui Mohamed. Şi Biblia noastră spune lucruri asemănătoare, dar noi nu practicăm asta, spre deosebire de turci”, explică Mirel. El crede că adevărata ospitalitate nu constă în a-ţi ajuta un prieten, pentru că asta o face toată lumea, ci să întinzi o mână de ajutoru unui necunoscut. Primul exemplu de ospitalitate s-a întâmplat chiar după graniţă, lângă oraşul Edirne: „M-a luat în maşină un inginer cam de vârsta mea, m-a dus la el acasă, am mâncat, am făcut un duş. Apoi, mi-a arătat oraşul unde locuia - Lule Burgas. A purtat rucsacul meu, am făcut poze”. În Istambul a cumoscut familia tradiţională turcă. „M-a luat un domn de vreo 50 de ani cu maşina şi apoi m-a invitat acasă. Era un om de treabă, dar să vezi ce militărie făcea cu familia, era ca un paşă. Acolo femeia nu crâcneşe. Trăia cu fiul său şi cu soţia lui într-un apartament. Nu erau oameni bogaţi, dar la ei ospitalitatea nu ţine de bogăţie”, spune românul. În Ankara, Mirel a locuit două zile la un student. „Apoi, la ceai am fost invitat tot timpul, aşa e tradiţia la ei, cu ceaiul. Există un mod tradiţioal de a-l prepara, dar acum se bea ceai Lipton la plic. Cu siguranţă, cei mai ospitalieri din Europa sunt turcii”, concluzionează Mirel Magop.
„Great Britain - Great Disapponitment. Am avut multe aşteptări şi nu arbitrare, ci logice, cred eu. Deci, fair-play-ul în Anglia s-a inventat. N-am văzut nimic să zic: <<Da, ăsta e fair-play>>. Şi vă dau un exemplu, nu puteam să trec strada pe zebră. Şi asta nu ţine de fair-play, ci e obligaţie. Mă clanxonau că-şi pierd ei demarajul. Apoi, conceptele de gentleman şi de lady, tot în Anglia au fost inventate. Gentlemanul şi cu lady beau la cârciumă de vinerea până lunea. Nu era nicio diferenţă între ei, făceau juma- juma, fifty-fifty”,
Mirel Magop, Globetrotter
Drumurile englezeşti fără zonă pentru pietoni i-au pus lui Mirel viaţa în primejdie
Marea Britanie, mare dezamăgire
La capitolul „mari dezamăgiri”, Mirel Magop a pus pe primul loc Marea Britanie, pe care a vizitat-o în vara aceasta. „Când am plecat am spus Great Britain - Great Disapponitment. Am avut multe aşteptări şi nu arbitrare, ci logice, cred eu. Deci, fair-play-ul în Anglia s-a inventat. N-am văzut nimic să zic: <<Da, ăsta e fair-play>>. Şi vă dau un exemplu, nu puteam să trec strada pe zebră. Şi asta nu ţine de fair-play, ci e obligaţie. Mă clanxonau că-şi pierd ei demarajul. Apoi, conceptul de gentleman şi de lady, tot în Anglia a fost inventat. Gentlemanul şi cu lady beau la cârciumă de vinerea până duminică. Nu era nicio diferenţă între ei, făceau juma- juma, fifty-fifty”, spune, zâmbind, Mirel Magop. În schimb, a găsit în Anglia „o ţară neîngrijită şi murdară”. „Nu e îngrijită, bălăriile au început să invadeze şoselele. Nici linia albă nu se mai cunoaşte în anumite zone. E singura ţară din Europa unde mi-a fost frică să merg noaptea. Ba mai mult, am fost în pericol să fiu călcat de maşini de mai multe ori ziua în amiaza mare. Ei nu au respect faţă de cei care merg pe jos, cum se întâmplă în Elveţia, Austria, Germania. Drumurile nu sunt amenajate cu benzi pentru biciclişti sau pentru pietoni, decât foarte rar”, povesteşte globe-trotterul. Unde există, benzile pentru pietoni sunt neîngrijite. „Asta pentru că nu s-a ocupat nimeni de ele de ani de zile şi au crescut bălării. Şi cum plouă în fiecare zi, e o aventură să mergi pe acolo. Când mergeam pe stradă mă mai şi clanxonau şoferii. Unul a şi chemat Poliţia, că de ce nu merg pe cărările de pietoni. Le-am explicat poliţiştilor: <<pe acolo iarba nu e tăiată şi, cum ploua foarte mult, risc să cad în fund. <<Da, aşa e>>, mi-au răspuns şi m-au rugat să merg pe partea dreaptă a drumului”, relatează Mirel. Dacă ar fi să dea o bilă albă Angliei, aceasta ar fi pentru faptul că poliţiştii sunt amabili. Cât despre englezi, românul nu prea are cuvinte de laudă.
„Anglia e singura ţară din Europa unde mi-a fost frică să merg noaptea. Ba mai mult, am fost în pericol să fiu călcat de maşini de mai multe ori ziua în amiaza mare. Ei nu au respect faţă de cei care merg pe jos, cum se întâmplă în Elveţia, Austria, Germania. Drumurile nu sunt amenajate cu benzi pentru biciclişti sau pentru pietoni, decât foarte rar”
Mirel Magop, globe-trotter
Badea Cârţan în Italia
MIrel a ajuns acasă la Moş Crăciun - în Rovaniemi , Finlanda
Diaspora văzută prin ochii unui globe-trotter: „suntem o rasă care ne asimilăm uşor”
Diaspora, care cu ocazia alegerilor a revenit în atenţia românilor ca un exemplu de civism, este văzută într-o lumină foarte realistă de către globe-trotterul Mirel Magop. „România nu este o ţară de cerşetori, aşa cum spun francezii. Nu este o ţară de invadatori, aşa cum spun englezii. Nu este o ţară de căpşunari, aşa cum spun spaniolii. Nu este o ţară de criminali, asa cum spun italienii. România este o ţară frumoasă, bogată, liniştită, şi ca oricare alta ţară are şi ea probleme, de orice fel. Occidentul ne-a creat o imagine de tot râsul”, este mesajul pe care-l duce cu el Mirel Magop peste tot.
„Românii nu-s uniţi, mai mult, pot să spun că se feresc unii de alţii. N-au învăţat nimic de la Occident, decât faptul de a trăi bine. Să aibe ce pune pe masă, atâta le place. Dar străinătatea i-a depărtat unii de alţii, nu i-a apropiat”, Mirel Magop, globe-trotter
În aventurile sale prin Europa, a întâlnit şi români. „Nu-i nicio diferenţă între românii din diferite ţări, nu poţi să-i delimitezi în categorii: românii care lucrează în Italia, în Anglia sau alte părţi. Noi suntem o rasă care ne asimilăm uşor. De multe ori, chiar în determinentul nostru, pentru că ne face să uităm tradiţiile”, crede Mirel. El e de părere că, în general, românii din diaspora păstrează distanţă unii faţă de ceilalţi: „Românii nu-s uniţi, mai mult, pot să spun că se feresc unii de alţii. N-au învăţat nimic de la Occident, decât faptul de a trăi bine. Să aibe ce pune pe masă, atâta le place. Dar străinătatea i-a depărtat unii de alţii, nu i-a apropiat”, spune globe-trotterul. Când a stat la Roma, a aflat ce s-a întâmplat cu românii din Italia: „Mi-a spus cineva că după 91, când era foarte greu să ajungi în Italia, românii erau mai uniţi pentru că erau şi mai puţini. Numărul lor a crescut, pentru că atunci când apărea un loc de muncă, oameni-şi mai cehmau un vecin, o cunoştinţă, o rudă, care după un timp îl <<săpa>> ca să-i ia locul, iar străinii au sesizat acest lucru”. Distanţa aceasta faţă de alţi conaţionali au deprins-o de la străini: „ Străinii nu-s uniţi, îs cu ochelari de cal. Doar în sate s-a păstrat ideea aceasta de apartenenţă la o comunitate. Toată lumea se cunoaşte, un străin e foarte greu acceptat, dar odată acceptat participă la viaţa satului”.
„Patronii apreciază acest lucru, românii sunt muncitori. Întrucât sunt foarte mulţi, a apărut şi competiţia între ei. Trebuie să ţii cu dinţii de slujbă. S-a ajuns la situaţia în care italiencele le invidază pe româncele care îngrijesc bătrânii, pentru că au un loc de muncă, totuşi ele nu ar face aşa ceva”
Mirel Magop, globe trotter
Clădire din Suedia
Românii sunt muncitori
Mirel crede că românii au succes peste graniţe pentru că sunt muncitori. „Patronii apreciază acest lucru, românii sunt muncitori. Întrucât sunt foarte mulţi, a apărut şi competiţia între ei. Trebuie să ţii cu dinţii de slujbă.
S-a ajuns la situaţia în care italiencele le invidază pe româncele care îngrijesc bătrânii, pentru că au un loc de muncă, totuşi ele nu ar face aşa ceva”, explică globe-trotterul. Criza economică din ţările vestice nu va aduce foarte mulţi români acasă, crede Mirel: „Nu se întorc. Ei şi cu ajutorul de şomaj trăiesc foarte bine. Unii s-au întors înapoi, dar cei mai mult vor rămâne. Cei ce au o meserie au slujba asigurată. Cei cu muncă necalifcată, nici în România nu se descurcă”.
„Biserica, de regulă, ne-a ţinut laolaltă de-a lungul veacurilor. Acuma, a început să nu ne mai placă popii. În Italia, unde sunt cele mai multe biserici româneşti, e o gălăgie cum nu e nicăieri. Nu mai ştiu cum e pe la noi, dar, te duci la biserică cu un scop. Acolo merg oamenii ca la un loc de adunare, mai cumpără ceva, mai află o bârfă, mai caută un loc de muncă. Nu e normal să transformi biserica într-un loc pentru aflarea ultimelor veşti”
Mirel Magop, globe-trotter
Biserica, loc de comerţ
Mirel Magop crede că românii sunt în pericol de a-şi uita tradiţiile. „Faptul că avem tradiţii, floclor e foarte bine. Asta e singurul lucru care-i mai uneşte pe români. M-am întâlnit cu un român la ambasada din Helsinki şi mi-a spus că primii românii care au ajuns în Finlanda, mergeau de sărbători la biserică la sfinţit cu oale cu sarmale, cu cozonaci, după tradiţie. După câţiva ani, românii i-au imitat pe finlandezi - se duc şi ei cu un pachet de biscuiţi, cu un covrig, cu ceva simbolic. N-am reuşit să-i molipsim pe ei, ci ne-am adaptat după ei”. El deplânge şi faptul că bisericile au fost transformate în loc de aflare a veştilor. „Biserica, de regula, ne-a ţinut laolaltă de-a lungul veacurilor. Acuma, a început să nu ne mai placă popii. În Italia, unde sunt cele mai multe biserici româneşti, e o gălăgie cum nu e nicăieri. Nu mai ştiu cum e pe la noi, dar, te duci la biserică cu un scop. Acolo merg oamenii ca la un loc de adunare, mai cumpără ceva, mai află o bârfă, mai caută un loc de muncă. Nu e normal să transformi biserica într-un loc pentru aflarea ultimelor veşti”, spune Mirel. El a fost luat la autostop şi reacţia românilor a fost pozitivă. „Apariţia mea în viaţa lor le-a redeşteptat un sentiment patriotic. Oricine ai fi, ţi-e dor de casă. Erau mândri că sunt români: <<Ia uite un român ce face. Nu mai apărem pe prima pagina că infractori, se poate şi altfel>>”.
Peisaj din Grecia
Politicienii italieni vor voturile românilor
Mirel crede că s-a potolit politica anti-românească din Italia: „Nu neapărat pentru că românii au dat dovadă de lucruri extraordinar de bune, ci pentru că de cânt am intrat în UE românii au conştientizat că au drept de vot în peninsulă. Atunci, politicienii au schimbat foaia. Dacă vin să ceară voturi trebuie să afle ce le trebuie românilor. Preşedintele Partidului Identitatea Românească este un italian căsătorit cu o româncă - Giancarlo Germani. Prin comentariile pe care le face şi pe Facebook şi când i se cere părerea, el încearcă să atenueze greşelile făcute de români, atrâgându-şi antipatia italienilor. Asta pentru că dacă un român face o prostie apare pe prima pagină, iar dacă un italian face aceeaşi prostie, apare pe ultima pagina”, explică Mirel.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
