Mesajul de încurajare scris de Iuliu Maniu în 1942 către românii din Ardealul ocupat: „Să nu lase să intre zâzanie şi ceartă între ei“
0
În arhivele SRI s-a păstrat scrisoarea adresată de Iuliu Maniu unui prieten din Ardealul de Nord, teritoriu aflat sub ocupaţie în 1942, la data trimiterii mesajului.
Într-o scrisoare adresată unui prieten din Transilvania – al cărui nume nu e menţionat – Iuliu Maniu mărturiseşte că a protestat verbal şi în scris faţă de arbitrajul de la Viena despre care spune că ”nu are valoare de drept”. Conştient de faptele ce se petrec în Transilvania ocupată, omul politic transmite un mesaj de încurajare ardelenilor.
Scrisoarea s-a păstrat în dosarul cu numărul 40001 din Arhivele SRI şi a fost publicată în volumul de documente „Din istoria Transilvaniei“, apărut la Editura Tipoalex, în 1999, sub îngrijirea profesorului Mihai Fătu.
„Iubite prietene, Am aflat cu multă durere ştirile triste despre felul cum sunt trataţi fraţii români din Transilvania de Nord vremelnic ocupată de trupele maghiare. Ne-a revoltat pe toţi hotărârea din Viena, adusă fără a fi ascultaţi delegaţii României şi fără a fi întrebat poporul românesc din Ardealul de Nord. Această hotărâre din Viena nu are nicio valoare juridică sau internaţională. Consiliul de Coroană prezidat de ex Regele Carol nu a avut drept de a accepta acest arbitraj, ceea ce am declarat categoric şi am protestat personal în acel Consiliu de Coroană contra cedării acestui teritoriu. Ex Regele Carol a săvârşit un act de trădare când a acceptat acel arbitraj şi a dat ordin ca trupele române să părăsească Ardealul. Drept pedeapsă pentru această trădare şi pentru modul dictatorial şi imoral în care şi-a condus viaţa şi guvernarea Ţării, a fost alungat de pe tron, i s-a luat Coroana şi a fost trimis în pribegie în străinătate, aşa cum merita. În calitatea mea de preşedinte al Consiliului Dirigent am adresat Fuhrerului Hitler şi Ducelui Musollini un memoriu în care am protestat în contra şedinţei din Viena declarând-o ca una care nu are valoare de drept şi pe care nu o vom respecta niciodată. Aflând apoi despre atrocităţile şi persecuţiile la care sunt supuşi fraţii noştri români din Ardealul de Nord am adresat un nou memoriu reprezentantului Germaniei în Bucureşti şi mai multe memorii Guvernului Ţării Româneşti cerând prin ele ocrotirea intereselor românilor din Ardealul de Nord şi realipirea acestuia către Ţara Mamă. (...) Cu toate acestea roagă în numele meu pe toţi fraţii români din Ardealul de Nord ocupat vremelnic de unguri să nu-şi piardă nădejdea, nici să nu le scadă hotărârea de a lupta pentru libertatea întregului popor românesc, pentru reînfăptuirea României Mari. (...) Spune tuturor românilor să-şi iubească limba şi legea. Să se adune în jurul bisericii şi şcolilor româneşti. Să asculte de conducătorii români. Să nu lase să intre zâzanie şi ceartă între ei, ceea ce ar folosi numai duşmanilor României şi ai românilor. Să stea toţi împreună, ca cinci degete la o mână, ca să poată atunci când va veni vremea să mângâie cu palma sau să izbească cu pumnul puternic aşa cum vor pretinde interesele neamului şi aşa cum cei în drept vor ordona! Frăţeşti salutări tuturor, în credinţa că ceasul mântuirii va veni în curând. Bucureşti, 1942 Iuliu Maniu“.
Mai puteţi citi:
Pe 28 decembrie 1940, la Bucureşti, Iuliu Maniu scria un lung memoriu în care pleda pentru anularea Arbitrajului de la Viena şi în care le explica destinatarilor, Hitler şi Mussolini, în detaliu, de ce Dictatul a fost o măsură nedreaptă.
O placă inscripţionată în limba latină, descoperită încastrată în zidul casei lui Iuliu Maniu, se dovedeşte a avea o vechime de aproape 2.000 de ani.
Casa în care s-a născut şi a crescut marele om politic Iuliu Maniu se zbate de mai mulţi ani în ruină. Biserica Greco-Catolică din localitatea natală, Bădăcin, încearcă, acum, să facă rost de bani pentru a da imobilului scopul stabilit însuşi de Maniu, printr-un testament scris în 1941.
Se încarcă comentariile...
