Lacurile din care clujenii beau apă au rămas raiul nesimţiţilor cu skijeturi. Guvernul Orban ignoră poluarea gravă
0Guvernul Orban tergiversează de 9 luni modificarea unei Hotărâri de Guvern în sensul scoaterii lacurilor Beliş şi Tarniţa de pe lista apelor navigabile din România. Mii de persoane, activişti de mediu şi şase parlamentari clujeni au cerut de anul trecut interzicerea ambarcaţiunilor motorizate care poluează grav cele două lacuri - surse de apă potabilă pentru clujeni.
Guvernul Orban, instalat în 4 noiembrie 2019, „lucrează” de 9 luni la modificarea unei Hotărâri de Guvern de câteva fraze: scoaterea de pe lista lacurilor navigabile din România a lacurilor Tarniţa şi Beliş, sursele de apă potabilă ale clujenilor. Într-un răspuns pentru parlamentarul clujean Mihai Goţiu, ministrul Transporturilor, Lucian Bode, a precizat că modificarea va mai dura:
„Proiectul a fost lansat în avizare interministerială în luna decembrie 2019 şi s-a întors cu observaţii de la Ministerul Justiţiei şi Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării şi Administraţiei. În prezent proiectul de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea anexei la Hotărârea Guvernului nr. 655/2008 a fost refăcut şi în cel mai scurt timp va fi trimis din nou în avizare interministerială”.
„FENOMENAL”!După peste zece luni de demersuri oficiale şi ani buni de proteste civice, ministrul Transporturilor răspunde oficial că sursa de apă a Clujului – lacul Tarniţa – va scăpa de poluarea ambarcaţiunilor cu motor ”în cel mai scurt timp”!!! Asta înseamnă (cel puţin) încă o vară şi un sezon de distrugeri în aşteptarea semnăturii lui Ludovic Orban. Ori a viitorului prim-ministru? Domnule ministru Bode, aveţi curajul să beţi un pahar de apă direct din Tarniţa?”, a scris Mihai Goţiu pe Facebook.
Nesimţirea a atins cote maxime când lacul Traniţa a devenit pistă de aterizare pentru hidroavioane. FOTO: SOS Tarniţa
„Ce-i aşa complicat în elaborarea unei Hotărâri de Guvern, de maxim trei fraze”
„Clujenii, activişti de mediu şi alţi cetăţeni, solicită de ani buni această măsură, în condiţiile în care ”navigarea” cu ambarcaţiuni motorizate (bărci, skyjet-uri, hidroavioane, platforme, pontoane etc.) pe lacurile Tarniţa şi Beliş Fântânele e total scăpată de sub control, afectând grav mediul şi sursa de apă a municipiilor Cluj-Napoca, Dej, Gherla şi a peste alte 100 de localităţi. Anul trecut, în septembrie, şase parlamentari clujeni din toate partidele ne-am asumat un demers oficial comun pentru a rezolva problema. Fostul Guvern PSD a promis. Actualul Guvern PNL a promis. Singura ”diferenţă” e că miniştrii PSD au dat doar din gură, în timp ce cei de la PNL s-au prefăcut un pic că muncesc!”, a mai precizat Goţiu.
Acesta a mai susţinut că „va cere şi hârtiile schimbate între ministere vreme de şapte luni (din decembrie 2019) să încerc să înţeleg ce-i aşa complicat în elaborarea unei Hotărâri de Guvern, de maxim trei fraze (incluzându-le pe cele de introducere şi încheiere), în care se specifică, negru pe alb, că ”se elimină lacurile Tarniţa şi Beliş Fântânele de pe lista celor navigabile pentru ambarcaţiuni motorizate” (mai exact, din anexa HG 655/2008). Asta e tot ce trebuie să scrie! Restul e ”bla-bla” şi ”telefoane directe” ori iresponsabilitate.”
Petrecerile pe pontoane şi închirierile bărcilor cu motor au devenit afaceri profitabile. FOTO: SOS Tarniţa
Afaceri dezvoltate pe umplerea lacurilor cu benzină, motorină şi ale mizerii
Parlamentarul face referire la faptul că oameni de afaceri apropiaţi PNL au dezvoltat diferite afaceri care ar fi afectate de interzicerea navigaţiei motorizate pe cele două lacuri.
„Aaa… că mai sunt unii care şi-au dezvoltat afaceri bazate pe umplerea lacurilor cu benzină, motorină şi alte mizerii ori care mai vor câteva luni de relaxare cu motoarele turate la maxim pe apa clujenilor, e altă poveste. Unii care intervin pe firul scurt la un ministru ori altul, să mai plimbe câteva luni hârtiile alea, să mai treacă o vară şi o toamnă, că iarna uită iar oamenii de ei, iar anul următor să mai trimită un răspuns de genul ”în cel mai scurt timp mai lucrăm ceva”…
Domnule ministru Lucian Bode, ”cel mai scurt timp” e ieri. De fapt, anul trecut. Ori anii trecuţi. Iar dacă mai aveţi dubii, vă invit la Cluj. Să beţi un pahar de apă direct din lac. Ca Toate vieţuitoarele din el (care au mai supravieţuit). Vă ţine?”, a concluzionat Goţiu.
Filmare relizată anul trecut pe lacul Tarniţa
Aproape 8.000 de persoane au semnat petiţia „SOS Tarniţa: NU poluaţi apa pe care o bem!”
7.846 de persoane au semnat petiţia „SOS Tarniţa: NU poluaţi apa pe care o bem!”.
„Noi, semnatarii acestei petiţii, cerem stoparea ilegalităţilor din lacul Tarniţa şi împrejurimile sale, pentru că lacul ne oferă apa potabilă pe care o bem. Cerem demolarea tuturor construcţiilor ilegale de pe lac, de la pontoane, la garduri şi cabane.
Cerem aplicarea legii care prevede interzicerea ambarcaţiunilor motorizate, de la pontoane, la skijeturi, la bărci şi până la hidroavioane.
Cerem amendarea proprietarilor care au construit ilegal, a celor care deversează fecalele în Tarniţa, dar şi a turiştilor care aruncă deşeuri”, se arată în petiţie.
În petiţie se cere şi demisia şefei ariilor protejate:
„Cerem demiterea PNL-istei Rocsana Contraş, şefa Salvamontului clujean şi a ariilor protejate montane din Cluj. În loc să aplice legislaţia care interzice ambarcaţiunile motorizate pe lac, este prima persoană care o încalcă, folosind ambarcaţiuni motorizate şi denumind „penali” sau „insecte” demnitari ori iubitori de natură care se împotrivesc poluării zonei cu motoare. Cerem ca toate instituţiile cu rol de administrare a Tarniţiei să conlucreze pentru a reglementa situaţia la lac pentru ca bunul comun al clujenilor, din care bem apă, să nu mai fie privatizat, batjocorit şi poluat.”
Foarte multe cabane din zona lacurilor fac vidanjarea direct în apă.
Calitatea apei din Tarniţa s-a înrăutăţit brusc
„Calitatea apei din lacul Tarniţa s-a înrăutăţit brusc în 2018, apa devenind MODERATĂ, deşi cu un an înainte calitatea era BUNĂ. Astfel, clasa de calitate a apei din Tarnita a fost timp de patru ani, in perioada 2014-2017 BUNĂ, iar in 2018 a pierdut o clasa si a devenit MODERATĂ. Urmatoarea clasa la care se va ajunge, fara indoiala, daca autoritatile nu iau masuri urgente este calitate SLABĂ. Aceasta degradare a calitatii apei, s-a produs pe fondul cresterii unor indicatori care sunt influentati de cantitatea de materii organice (cel mai probabil pentru că a crescut cantitatea de dejectii din lac)”, se arată într-un articol din Ştiri de Cluj.
Reprezentantii Administraţiei Bazinale de Apă Someş-Tisa (ABAST) au precizat că ”în contextul creşterii presiunilor antropice (n.red. acţiunile omului asupra naturii) din zona lacului Tarniţa, începând cu anul 2018 se observă creşteri ale valorilor medii pentru unii indicatori fizico-chimici din grupa “Regimul oxigenului” (CBO5 şi CCO Cr, indicatori sensibili la încărcarea în materii organice a apei lacului)”, arată sursa citată.
Datele au fost furnizate de ABAST, care nu a oferit, insa, informatii concrete despre nivelul si modificarile acestor indicatori, motivând că ”buletinele de analiză şi valorile indicatorilor de calitate sunt informaţii exceptate de la liberul acces la informatii”.
Conform surselor Ştiri de Cluj, indicatorul CBO5 din lacul Tarniţa ar fi ajuns la nivelul 4, de la nivelul 1 cât era acum câţiva ani. Informatia nu este, insa, confirmata de oficialitati, deoarece, desi Stiri de Cluj a adresat ABA Somes- Tisa o intrebare exact despre acest indicator, reprezentantii institutiei au spus ca aceasta nu este o informatie publica. Grav este că de la nivelul 5 al indicatorului CBO5, apa ar putea fi declarată nepotabilă.
Interese de afaceri la PNL
„Vom scoate Tarniţa şi Fântânele de pe lista lacurilor navigabile”, a declarat ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc (PSD), în data de 9 octombrie 2019, într-o înregistrare făcută de deputatul independent Adrian Dohotaru. Cuc a redactat un proiect de Hotărâre de Guvern care prevede eliminarea celor două lacuri de pe lista celor navigabile. Documentul a fost postat pe site-ul Ministerului Transporturilor, chiar în 9 octombrie, spre consultare. Data limită pentru primirea de propuneri/observaţii a fost 21 octombrie, dar Guvernul Dăncilă nu a adoptat Hotărârea de Guvern promisă.
Proiectul de hotărâre a fost preluat de noul guvern liberal, dar liberalii clujeni au refuzat să aibă o poziţie clară cu privire la această problemă, având în vedere că mulţi dintre liderii de partid foşti sau actuali au interese pe cele două lacuri. Fostul preşedinte al PNL Cluj, actual parlamentar ALDE, Marius Nicoară a făcut în octombrie 2019 o interpelare în care critica implicarea Prefecturii în rezolvarea problemei. Nicoară a întrebat în interpelare: „În baza cărei proceduri emite prefectul judeţului Cluj solicitarea unui regulament de navigaţie în contextul în care un astfel de act trebuie analizat de autorităţile centrale competente şi chiar necesită emiterea unei Hotărâri de Guvern de aprobare a unui asemenea regulament?”. Nicoară deţine o cabană pe malul lacului Tarniţa şi a fost artizanul introducerii lacurilor pe lista celor navigabile. Deşi este membru ALDE, Nicoară are o influenţă mare în PNL şi nu ezită s-o folosească.
Starea de urgenţă a adus o îmbunătăţire a situaţiei celor două lacuri, dar odată cu relaxarea restricţiilor skijeturile, ambarcaţiunile cu motor şi pontoanele au reapărut la Tarniţa şi Beliş.
Citeşte şi
Se încarcă comentariile...
