Kelemen Hunor: „Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018. Acest an va fi trecut cu un naţionalism de prost gust“

Kelemen
Hunor: 
„Românii
trebuie să
accepte că
noi nu vom putea şi
nici nu vrem să
sărbătorim
2018. Acest
an va fi trecut cu un naţionalism
de prost gust“

Kelemen Hunor  FOTO Eduard Enea

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a acordat un interviu publicaţiei maghiare din Cluj szabadsag.ro în care declară că „românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018“ şi susţine că anul viitor va fi trecut „cu un naţionalism de prost gust“. Hunor a mai precizat că UDMR va lansa, la anul, un proiect numit „O mie de ani în Ardeal, o sută în România“.

Ştiri pe aceeaşi temă

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, afirmă într-un interviu acordat jurnaliştilor de la publicaţia szabadsag.ro din Cluj – preluat de hotnews.ro – că „românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018“ şi că „nici maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 şi despre cei 100 de ani şi nici românii, iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare, până în 2018“.

Întrebat cum se pregăteşte UDMR pentru centenarul Marii Uniri din 2018, Hunor spune că la nivelul preşedinţiei executive s-a înfiinţat un grup de lucru şi că se organizează activităţi în 2018.

„Este un fapt de notorietate că evaluarea anului 1918 nu s-a schimbat în ultimii 100 de ani în interiorul celor două comunităţi. Nici maghiarii nu gândesc altfel despre 1918 şi despre cei 100 de ani, şi nici românii, iar această realitate nu se va prea schimba în lunile următoare, până în 2018“, declarat Kelemen Hunor.

În opinia sa, o justificare a situaţiei este că „dacă statul român în ultimii 100 de ani nu ar fi încercat în mod permanent şi deschis să asimileze minorităţile şi să lichideze orice ce nu este român, atunci generaţia de astăzi s-ar poziţiona altfel faţă de acest subiect. Dar pentru că între cele două războaie mondiale şi sub regimul Ceauşescu această intenţie a fost una neechivocă, iar după 1989 deseori s-a putut sesiza acest scop neexprimat expres, este evident că se regenerează fricile: românilor le este teamă că noi vrem să rupem Ardealul, iar maghiarii se tem că românii vor să ne ia identitatea etnică“.

Hunor consideră că „cea mai mare eroare ar fi dacă în anul 2018 am adopta poziţia ariciului şi ne-ar fi frică în toată această perioadă, ne-am plânge şi am sta crispaţi“.

Acesta adaugă: „Trebuie să spunem ce gândim şi ce aşteptăm de la statul roman după 100 de ani, dar în acelaşi timp trebuie să ne punem şi în pielea celuilalt până la un anumit nivel. Constat că în evaluarea diferitelor generaţii există diferenţe majore“.

Cei care s-au născut în ultimul secol – continuă preşedintele UDMR – au cunoştinţe indirecte despre cele petrecute în 1918 şi că puţini îşi amintesc şi de faptele anilor 1940-44. Lipsa acestor cunoştinţe, afirmă Hunor, este motivul pentru care ar trebui organizate conferinţe ştiinţifice în care „aceşti 100 de ani să fie analizaţi, diseminaţi, dezbătuţi de istorici şi specialişti, să înţelegem, să reanalizăm şi reformulăm tot ce s-a întâmplat, ceea ce poate desigur fi reformulat în astfel de ocazii“.

Kelemen Hunor a mai declarat că se pregătesc publicaţii prin care să se prezinte contribuţia maghiarilor în ultimii 100 de ani la istoria Transilvaniei şi a României.

„Titlul acestui set de publicaţii este «O mie de ani în Ardeal, o sută în România». În direcţia tinerilor români încercăm o campanie mai aplicată în domeniul on-line, dar nu numai. Încercăm să explicăm cine suntem noi, maghiarii din secolul 21 şi ce dorim. Pentru că există foarte multe prejudecăţi despre noi în societatea română create de abordări istorice“.

La final, Kelemen Hunor declară căstatul român nu va putea spune că după 100 de ani a legat prin infrastructură regiunile istorice:

„Românii trebuie să accepte că noi nu vom putea şi nici nu vrem să sărbătorim 2018. Această acceptare ar trebui să fie parte a înţelegerii şi respectului reciproc. (...) Periodic mă tem că din cauza faptului că în România nu prea avem ce rezultate să prezentăm în anul centenarului, acest an va fi trecut cu un naţionalism de prost gust, direcţie în care a avut o tentativă deja rectorul Universităţii Babeş Bolyai (UBB).

Nu vor putea să spună că am construit 1800 de km de autostradă, am legat după 100 de ani regiunile istorice prin infrastructură. Nu putem să raportăm că dacă ne urcăm astăzi în tren în Bucureşti, vom ajunge la Blaj mai repede decât acum 100 de ani. Vor putea să spună că durează mai mult călătoria cu o oră şi jumătate de la Blaj la Bucureşti decât acum 100 de ani. Deci, din acest punct de vedere pentru mine este o mare întrebare ce poate să prezinte statul român, în afara faptului că există şi după 100 de ani. În astfel de situaţii există tendinţa să sărbătoreşti cu tot felul de retorici naţionaliste cei 100 de ani“.

Mai puteţi citi:

Kelemen Hunor: Traian Băsescu este un om iresponsabil. A distrus România şi a cerşit de două ori voturile maghiarilor

citeste totul despre: