VIDEO Iniţiativă inedită în Justiţia din România: înfiinţarea primului tribunal privat

VIDEO Iniţiativă inedită în Justiţia din România: înfiinţarea primului tribunal privat

Octavian Ulici a importat din Danemarca arbitrajul efectuat sub auspiciile Baroului FOTO Adevărul/Remus Florescu

Alternativa la sistemul greoi şi costisitor al instanţelor de judecată din România vine din mediul privat şi constă într-un tribunal de arbitraj, care tocmai se înfiinţează, în premieră, la Cluj.

Ştiri pe aceeaşi temă

Bazele primului tribunal privat din România au fost puse, în urmă cu două săptămâni, la Cluj-Napoca. Instituţia va emite hotărâri care vor avea aceleaşi efecte cu cele date de instanţele publice, cu avantajul că procesul se va desfăşura mult mai repede şi va fi mai ieftin cu până la 50% faţă de instanţă publică. Ideea înfiinţării tribunalului privat, care va funcţiona sub forma unei organizaţii nonprofit - Asociaţia de Arbitraj de pe lângă Baroul Cluj - i-a aparţinut juristului Octavian Ulici.

„Sunt discuţii de doi ani, dar în urmă cu două săptămâni, în Adunarea Generală a Baroului a luat decizia înfiinţării Asociaţiei. Toate formalităţile vor mai dura 2-3 săptămâni. Până la vară, cu siguranţă se va începe activitatea“, a explicat Ulici.

Ideea vine din Danemarca

„În anul 2000 am avut o bursă în Danemarca pentru  pregătirea integrării României în UE. Avocatul la care am mers, care lucra la o firmă mare din Danemarca, rezolva litigii navale importante între companii prin procedura arbitrajului. Atunci mi-a picat fisa să încep o astfel de procedură şi în România“, a explicat Octavian Ulici. La baza unei astfel de iniţiative stă o prevedere a Codului de Procedură Civilă care stabileşte: „Persoanele care au capacitatea deplină de exercitare a drepturilor pot conveni să soluţioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele“.

Ulici a menţionat că nu este vorba despre o instituţie nouă, dar ea nu a fost uzitată. „Camerele de Comerţ organizau astfel de proceduri pentru firme, dar eu am rămas cu ideea de a folosi arbitrajul într-o gamă mult mai largă de cazuri. Arbitrajul poate fi folosit la majoritatea litigiilor cu implicaţii băneşti. Sunt excluse cazurile penale, contravenţionale, de dreptul familiei, cauzele administrative, dacă autoritatea publică nu vrea să participe“, a explicat Ulici. El a precizat că în cazurile penale se poate apela la arbitraj în ceea ce priveşte despăgubirile, iar în dreptul familiei, la partaj.


Record de celeritate

Durata medie de soluţionare a unui litigiu într-o instanţă din România este de un an de zile. Octavian Ulici, care a început să judece litigii prin arbitraj din 2008, pe baza  Codului de Procedură Civilă, a reuşit să obţină termene de judecată extrem de scurte.

Ulici a dat ca exemplu un caz „cu greutate“ de sute de mii de euro pe care l-a rezolvat în timp-record. „Cazul complex Diaconu împotriva CSC SRL a fost rezolvat într-o oră, faţă de media de un an pentru soluţionarea irevocabilă a unui proces public în instanţele din România. Cazul consta într-o tranzacţie imobiliară. S-au făcut antecontracte de vânzare a 3-4 apartamente, iar după ce s-au plătit banii, proprietatea nu a fost transferată. Întrucât ambele părţi au semnat în antecontracte că litigiul va fi rezolvat prin arbitraj, situaţia s-a lămurit într-o oră“, a explicat Ulici.

Cum se dă o sentinţă pe loc

Ulici a rezolvat din 2008 peste o sută de cazuri. El a pus la punct proceduri speciale pentru fiecare domeniu.

„Legea îţi permite să întocmeşti propriile proceduri de rezolvare a cazurilor. Am dezvoltat o astfel de procedură pentru rău platnicii la Asociaţiile de Locatari. Obţinerea unei hotărâri judecătoreşti împotriva unui rău platnic în instanţele publice durează circa 6 luni. Eu dau pe loc o astfel de decizie, dacă Asociaţia prezintă documentele necesare. Am făcut nişte formulare tip ce trebuie completate şi totul merge foarte repede“, explică Ulici.

Arbitrul, ca un judecător

Cheia metodei arbitrajului stă în acordul celor două părţi ale litigiului, care semnează o convenţie prin care se obligă să respecte decizia luată de arbitrul desemnat. „Marea problemă cu care m-am confruntat e mentalitatea. Oamenii nu au încredere să-şi desemneze arbitrii dintre avocaţi, ei tind să aibă un respect aproape mistic pentru judecători, ca reprezentanţi ai autorităţii publice. Atunci mi-am dat seama că eu nu pot să fac singur un astfel de tribunal. Atunci am vorbit cu colegi din barou şi, după doi ani de discuţii, am decis să facem această Asociaţie de Arbitraj“, explică Ulici.

Asociaţia va avea un secretariat, unde petenţii vor merge pentru a-şi rezolva problemele. Fiecare parte îşi va alege arbitrul dintr-o listă de avocaţi, listă desemnată de comitetul de conducere al Asociaţiei dintre juriştii cu experienţă de 15 ani. „Arbitrul va prelua cazul şi va da o decizie la fel ca un judecător. Diferenţa este că va fi mai ieftin şi mai rapid decât în sistemul public“, a explicat Ulici. El a mai menţionat că decizia de arbitraj va trebui învestită cu titlul executor de către Instanţă. „Termenul în care se face această învestire este de 3 zile. Aceasta în timp ce o hotărâre dată de instanţă este învestită în cu titlu executor în 7 zile. Vorbim în ambele cazuri de termene recomandate“, a explicat Ulici.După acestă învestire, decizia de arbitraj are efectele oricărei hătârâri judecătoreşti. 
 El a menţionat că procedura este superioară medierii, al cărei rezultat „e un act inaplicabil, tot trebuie să ajungi la proces ca înţelegerea ta să fie în dispozitivul unei sentinţe“. 

Comparaţie de preţuri

Taxa pentru sesizarea organizatorului arbitrajului este de 100 lei pentru fiecare parte, iar taxa pentru serviciile de arbitraj pentru partaj este de 1% din valoarea masei  partajabile. La o valoare de peste 500.000 lei, taxa poate fi diminuată. Pentru comparaţie, în cazul în care părţile pot uza de un partaj amiabil, serviciile publice de notariat percep un tarif de 1,3% la valoarea masei partajabile de până la 60.000 lei, taxă care scade apoi. Pentru serviciul public de justiţie, taxa este de 3% din valoarea acesteia, indiferent de cuantum.

Mediere sau arbitraj?

În România, pe lângă arbitraj, se mai utilizează şi medierea pentru soluţionarea litigiilor. „Scopul medierii este ca părţile să ajungă la o înţelegere. Numai atunci este considerată încheiată procedura când se semnează un acord de mediere.

În instanţă, de obicei, una dintre părţi nu va fi mulţumită de rezultate. Rolul medierii este să se ajungă la o înţelegere acceptată de ambele părţi. Diferenţa faţă de arbitraj este că arbitrul poate da o soluţie pe care părţile trebuie s-o respecte“, a explicat Corina Angela Onac (foto), membru în Colegiul mediatorilor din Regiunea de Nord-Vest.

Specialista a mai susţinut că acordul de mediere trebuie supus încunviinţării instanţei, autentificării în faţa notarului sau poate avea valoarea unui înscris sub semnătură privată. „Legea prevede că în anumite cazuri e necesară autentificarea acordului sub sancţiunea anulării, cum este de exemplu un acord privind transferul dreptului de proprietate“, a mai spus Onac.

Printre avantajele medierii se numără confidenţialitatea, costurile mai mici şi timpul mai scurt de rezolvare. „Un litigiu se termină la instanţele publice în minimum 10 luni. Dacă ai de făcut o expertiză, mai durează câteva luni. În faţa mediatorului poţi să stabileşti câte întâlniri vrei şi într-o lună poţi termina. Onorariile se negociază cu mediatorul şi depind de durata soluţionării. Eu cred că ar putea ieşi şi la mai bine de jumătate decât taxele stabilite de instanţă, cel puţin“, a detaliat mediatoarea. Mediatorii trebuie să parcurgă un curs de formare, la finalizarea căruia se dă examen. Apoi, ei trebuie să se înscrie în Colegiul mediatorilor.


Ce spun specialiştii

Liviu Ungur, preşedintele secţiei comerciale a Curţii de Apel Cluj, a declarat că o astfel de iniţiativă  este benefică: „Nu ştiu deste această Asociaţie, dar la nivel principial, orice formă prin care se instituie un mecanism judiciar prin care se degrevează instanţele de judecată e binevenită“. Stanca Gidro, decanul baroului Cluj, unul dintre susţinătorii iniţiativei a susţinut: „NU aş dori să mă rpounţ acum asupra efectelor unui asemenea tribunal. Când o să-l punem în funcţiune vom vedea care sunt efectele acestei instituţii”. Omul de afaceri clujean Iosif Pop salută exuistenţa unui asemenea Tribunal: „E de salutat această iniţiativă, va degreva instanţele şi va rezolva mai repede litigiile. În litigiile privind creditare termenele variază între 8 luni şi 2 ani. O scurtare a acestora ar fi benefică. Cred într-o astfel de posibilitate, mai ieftină şi la fel de profesionistă”.

 
„Dintr-o mie de avocaţi vom reuşi să găsim un corp compact de specialişti“
 
 „În timp probabil că se va apela din ce în ce mai mult la arbitraj. În ceea priveşte degrevarea instanţelor, nu cred că în primii doi ani acest lucuru se va întâmpla. Avantajele sunt pentru justiţiabil că procedura este mai suplă, mai ieftină şi se reduce mult termenul de rezolvare a problemelor”, a declarat Mircea Pop, prodecanul Baroului Cluj. În legătură cu interesul avocaţilor pentru a fi arbitri în cadrul Asociaţiei, Pop a susţinut:„Presupun că dintr-o mie de avocaţi, vom reşi să găsim un corp compact de specialişti care să respecte condiţiile de vechime şi de respectabilitate”. Prodecanul Baroului Cluj crede că din toamnă Asociaţia va începe activitatea în toamnă, în noul sediu al Baroului. 
 
Justiţia din România, pe ultimul loc
 
Statul Român a avut prea puţine soluţii pentru fluidizarea actului de justiţie, aşa cum rezultă din  Raportul  Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, emis în vara anului trecut, în care se arăta: „Banca Mondială a măsurat în 2011 nivelul de performanţă al administraţiei publice din Romania şi a constatat că este cel mai puţin eficace din UE. Sistemul judiciar este afectat de unele dintre aceleaşi deficienţe. Printre probleme se numară capacităţile limitate şi presiunea volumului de lucru asupra judecatorilor şi procurorilor.“ 
În Comunicarea Comisiei Europene către Parlamentul European din 24 aprilie 2010 de la Bruxelles se arăta „utilizarea sporită a căilor alternative de soluţionare a litigiilor, printre care cea mai relevantă şi uzitată este arbitrajul, poate contribui la administrarea eficientă a justiţiei“. 
citeste totul despre: