Fundaţia olandeză care a cerut plăcuţe bilingve la Cluj a pierdut procesul. Preşedintele ONG-ului: „Limba română are valoare economică limitată“
0
Primăria Cluj-Napoca nu va monta, la intrarea în localitate, plăcuţe bilingve, cu numele oraşului în limbile română şi maghiară. Hotărârea Tribunalulul Cluj care obliga municipalitatea a fost casată întrucât Fundaţia care a demarat litigiul nu are calitate procesuală, întrucât ONG-ul are sediul în Olanda. Preşedintele fundaţiei cere şi limba maghiară în administraţie şi reprezentare proporţională în poliţie.
O fundaţie din Olanda nu are dreptul să ceară montarea de plăcute bilingve la intrarea în Cluj-Napoca. Acesta este, pe scurt, motivarea deciziei luate de Curtea de Apel Cluj în procesul demarat, în 2014, de Fundaţia European Committee Human Rights Hungarians Central Europe. Fundaţia, cu sediul în Olanda, a chemat în judecată CONSILIUL LOCAL şi PRIMARUL municipiului CLUJ-NAPOCA cerând montarea plăcuţelor bilingve. La Tribunal, fundaţia a câştigat procesul. Principalul argument al judecătorilor a fost faptul că există o Hotărâre de Consiliu Local din 2002, în care s-au decis montarea de plăcuţe la intrările în oraş în limbile minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană. De asemenea, judecătorul a susţinut că deşi în Cluj-Napoca numărul de etnici maghiari este sub 20%, în oraş locuieşte „un număr substaţial de maghiari”. Curtea de Apel a decis, însă, zilele trecute să anuleze această decizie.
”Admite recursul declarat de recurentul CONSILIUL LOCAL şi PRIMARUL municipiului CLUJ-NAPOCA împotriva sentintei civile nr. 4800, pronunţată la data de 11.07.2014 în dosarul nr. 1516/117/2014 al Tribunalului Cluj pe care o caseaza în tot în sensul că respinge acţiunea formulată de reclamanta FUNDATIEI EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RIGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE ca urmare a admiterii excepţiei lipsei calităţii procesuale active. Decizia este definitivă şi executorie. Pronunţaţă în sedinta publica din 05.02.2015.”
„Elevii maghiari încă mai trebuie să înveţe limba română după aceeaşi programă ca şi cei români. Aceasta este o situaţie absurdă în care o minoritate este obligată să înveţe limba şi literatura altei minorităţi din Europa. Limba română are o valoare economică foarte limitată. Dezvoltarea abilităţilor de exprimare în engleză ar fi mult mai utilă în contextul economic şi social al UE. Sistemul de învăţământ românesc nu lasă loc pentru învăţarea voluntară a limbii maghiare”,
Gabor Landman, preşedintele Asociaţiei
Tribunalul a decis montarea de plăcuţe bilingve, însă decizia a fost anulată de Curtea de Apel. FOTO: Gazeta de Cluj
Maghiară în administraţie, reprezentare entică în poliţie
Fundaţia EUROPEAN COMMITTEE HUMAN RIGHTS HUNGARIANS CENTRAL EUROPE este înregistrată în Amsterdam şi este condusă de cetăţeanul olandez Gabor Landman. „Scopul fundaţiei este de a asigura respectarea drepturilor omului în Europa Centrală în ceea ce îi priveşte pe maghiari, indiferent de cetăţenia lor”, susţin reprezentanţii fundaţiei. Într-un material postat pe siteul Fundaţiei în 2009 de către Gabor Landma, intitulat „Bătălia pentru limbă în Cluj-Napoca”, preşedintele asociaţiei susţinea: „Elevii maghiari încă mai trebuie să înveţe limba română după aceeaşi programă ca şi cei români. Aceasta este o situaţie absurdă în care minoritatea este obligat să înveţe limba şi literatura altei minorităţi din Europa. Limba română are o valoare economică foarte limitată. Dezvoltarea abilităţilor de exprimare în engleză ar fi mult mai utilă în contextul economic şi social al UE. Sistemul de învăţământ românesc nu lasă loc pentru învăţarea voluntară a limbii maghiare”. Landman răspunde la întrebarea „Ce ar trebui făcut?” menţionând şase puncte:
1. Sperăm că populaţia din Cluj va fi capabilă să scape trecutul urât şi îşi poate găsi drumul în Uniunea Europeană.
2. Carta limbilor regionale şi autonome ratificată în 2008 trebuie să fie respectată.
3. Reprezentare etnică proporţională în toate organismele administrative şi măsuri compensatorii pentru lipsa acesteia.
4. Acesta înseamnă că într-un oraş precum Cluj-Napoca, componenţa etnică a forţelor de poliţie ar trebui să se reflecte în componenţa etnică a populaţiei autonome.
5. Limba maghiară trebuie să fie utilizată din nou în administraţia publică din Cluj-Napoca.
6. Renunţarea la naţionalism şi condamnarea deschisă a tuturor actelor de violenţă împotriva populaţiei autonome.
"Instanţa apreciază că, sub un procent de 20%, posibilitatea inscripţionării în limba minorităţilor este o chestiune de oportunitate şi aceasta este la îndemâna autorităţilor locale. (…) În prezenta cauză, se reţine că pârâtul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscripţionării denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană, emiţând în acest sens, în mod legal după cum s-a arătat anterior, în baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocându-se şi sume de bani de la bugetul local în vederea confecţionării şi montării indicatoarelor de inscripţionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrări şi ieşiri"
decizia Tribunalului
Cum a motivat Tribunalul Cluj decizia de montare a plăcuţelor bilinve
Vă prezetăm în continuare motivarea Tribunalului Cluj prin care dă dreptate Fundaţiei olandeze. „Conform art. 76 din Legea 215/2001, (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, în raporturile lor cu autorităţile administraţiei publice locale, cu aparatul de specialitate şi organismele subordonate consiliului local, aceştia se pot adresa, oral sau în scris, şi în limba lor maternă şi vor primi răspunsul atât în limba română, cât şi în limba maternă. În municipiul Cluj-Napoca, minoritatea maghiară nu întruneşte procentul prevăzut de dispoziţiile legale mai sus menţionate, potrivit rezultatelor oficiale ale recensământului din 2011 publicate de Institutul Naţional de Statistică disponibile pe pagina oficială -http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, numărul maghiarilor fiind de 49 565, adică 15, 27 %.
Cu toate acestea, instanţa consideră însă că minoritatea maghiară este îndreptăţită să ceară autorităţii locale inscripţionarea bilingvă a localităţii. Astfel, dispoziţiile art. 76 din Legea 215/2001 prevăd obligativitatea inscripţionării bilingve atunci când cetăţenii aparţinând minorităţii naţionale depăşesc un număr de 20% din numărul locuitorilor, iar HG 1206 /2001 concretizează modalitatea de executare a acestei inscripţionări. Instanţa reţine însă, că din interpretarea dispoziţiilor legale mai sus citate, rezultă că atunci când acest procent al cetăţenilor minorităţilor nu este atins, problema inscripţionării în limba minorităţii este o chestiune ce ţine de oportunitate, lăsată la îndemâna autorităţii locale”, explică judecătoarea Monica Trofin. Magistratul a dat exemple de localităţi unde au fost instalate plăcuţe bi-sau trilingve chiar dacă minoritatea respectivă nu atingea pragul de 20 % - Sibiul, Mediaşul, Aiudul, Seinul, Sighişoara, Iernutul etc.
„Primăria face exces de putere”
„S-a mai reţinut că, în activitatea lor, organele administrative au posibilitatea sa aprecieze ce masură vor lua, când să ia o anumită măsură, cu ce mijloace sa o duca la îndeplinire. (...) În consecinţă, instanţa apreciază că, sub un procent de 20%, posibilitatea inscripţionării în limba minorităţilor este o chestiune de oportunitate şi aceasta este la îndemâna autorităţilor locale. (…)
În prezenta cauză, se reţine că pârâtul Consiliul Local Cluj-Napoca a apreciat oportunitatea inscripţionării denumirii municipiului Cluj-Napoca în limba minorităţilor naţionale, respectiv în limba maghiară şi germană, emiţând în acest sens, în mod legal după cum s-a arătat anterior, în baza art. 36 alin. 1 din Legea 215/2001, Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002, alocându-se şi sume de bani de la bugetul local în vederea confecţionării şi montării indicatoarelor de inscripţionare a denumirii municipiului la principalele cinci intrări şi ieşiri.
În vederea aducerii la îndeplinire a hotărârii au fost desemnate Direcţia domeniu public şi privat şi Direcţia economică. Hotărârea nr. 99 din 7 martie 2002 nu a fost pusă în executare până în prezent. Prin urmare, în acest context reclamanta poate pretinde în mod întemeiat autorităţii locale inscripţionarea denumirii localităţii în limba română şi maghiară, autoritatea locală asumându-şi deja inscripţionarea în limba minorităţilor.
Nu s-a făcut în cauză dovada că hotărârea a fost abrogată iar împrejurarea că nu s-au distribuit şi fondurile în momentul emiterii hotărârii nu poate anula dreptul câştigat al minorităţii maghiare, cu atât mai mult cu cât, potrivit corespondenţei administrative, reclamanta se declară gata să suporte din bugetul propriu fondurile necesare inscripţionării. Astfel, reclamanta nu solicită autorităţii decât să fie consecventă cu propria poziţie şi să pună în executare ceea ce în mod liber a hotărât”, se arată în motivare. În această situaţie, instanţa apreciază că refuzul autorităţilor locale de inscripţionare a denumirii municipiului Cluj-Napoca în limbile minorităţilor naţionale se circumscrie unui exces de putere, în sensul art. 2 lit n din Legea 554/2004: exces de putere – exercitarea dreptului de apreciere al autorităţilor publice (…) prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor;
"(...) Se impune inscripţionarea denumirilor locale traditionale în limba minorităţilor, dacă există un număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor şi o cerere suficientă. După cum s-a arătat anterior, în Cluj-Napoca sunt 49 565 de locuitori de etnie maghiară, conform rezultatelor recensământului din 2011, adică 15, 27 % iar un asemenea număr întruneşte, din punctul de vedere al instanţei, toate cerinţele pentru a fi considerat un număr substanţial"
decizia Tribunalului
Cluj-Napoca are un „număr substanţial de etnici maghiari”
Judecătoarea aduce în discuţie şi Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg la 1 februarie 1995, ratificată de România prin Legea 33/1995. „Potrivit art. ART. 11 din Convenţie, alin. 3 În ariile locuite în mod tradiţional de un număr substanţial de persoane aparţinînd unei minorităţi naţionale, părţile vor depune eforturi, în cadrul sistemului lor legal, inclusiv, atunci cînd este cazul, în cadrul acordurilor încheiate cu alte state, şi ţinînd seama de condiţiile lor specifice, pentru expunerea denumirilor locale traditionale, a denumirilor strazilor şi a altor indicaţii topografice destinate publicului, deopotrivă în limba minoritara, acolo unde exista o cerere suficienta pentru astfel de indicaţii.
Prin urmare, în raport cu această dispoziţie legală, se impune inscripţionarea denumirilor locale traditionale în limba minorităţilor, dacă există un număr substanţial de persoane aparţinând minorităţilor şi o cerere suficientă. După cum s-a arătat anterior, în Cluj-Napoca sunt 49 565 de locuitori de etnie maghiară, conform rezultatelor recensământului din 2011, adică 15, 27 % iar un asemenea număr întruneşte, din punctul de vedere al instanţei, toate cerinţele pentru a fi considerat un număr substanţial în sensul prevederilor art.11 din Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. (...) Totuşi, numărul cetăţenilor de etnie maghiară din municipiul Cluj-Napoca este mai mare decât numărul total de locuitori din toate celelalte oraşe şi municipii ale judeţului Cluj, cel mai mare fiind municipiul Turda cu 47 744 de locuitori iar în aceste condiţii, instanţa apreciază că sunt întrunite condiţiile art. 11 din Convenţie cu privire la numărul substanţial.”
Citeşte şi
FOTO Un oraş model în România: Timişoara, Temeswar, Temesvár, Темишвар
VIDEO Sala Polivalentă din Cluj, mai scumpă cu fiecare an ce trece
În toamnă, Clujul ar trebui să aibă o Sală Polivalentă mai mare decât cea din Bucureşti
Se încarcă comentariile...
