FOTO VIDEO Lumina Sfântă de la Ierusalim a ajuns în casele a mii de clujeni. Slujbele s-au ţinut afară

Clujenii au ieşit cu miile în noaptea de Înviere şi au mers la biserici pentru a asculta slujba de Înviere şi a duce acasă Lumina Sfântă. Ceremoniile religioase s-au ţinut în aer liber, iar cântecele se puteau auzi şi la câteva blocuri distanţă.

Tineri, bătrâni, pătrunşi sau mai puţin pătrunşi de slujbă, puteai vedea în noaptea de Înviere la slujba ţinută de preoţii Bisericii cu hramul Sfinţii Petru şi Pavel, lăcaş încă în construcţie de pe strada Primăverii, din cel mai mare cartier al Clujului, Mănăştur.

Pe drum spre biserică, atmosfera nu îmbia spre credinţă şi meditaţie. De lângă McDonald’s se auzea ultima piesă a lui Maroon 5, iar în parc doi tineri beau dintr-o sticlă care părea a fi de suc.

După ora 23.00, clopotele au început să bat chemând credincioşii. Circulaţia în zonele bisericilor a fost întreruptă pe durata slujbei, iar aerul cald şi prietenos a făcut ceremonia mai plăcută.

După miezul nopţii, mulţimea de oameni venită la această biserică s-a transformat într-una de lumină. Rând pe rând se aprindeau lumânările ţinute în mâini.

„Hristos a înviat!“, le spune preotul. „Adevărat c-a înviat!“, îi răspund aceştia, în cor.

Soborul de preoţi cântă, din nou, „Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând/Şi celor din morminte viaţă dăruindu-le“.

Urmează apoi predica. Una despre viaţă, moarte şi puţinţa omenească.

În centrul oraşului, la Catedrala Mitropolitană, ÎPS Andrei, Mitropolitul Clujului, le vorbeşte mulţimilor despre călătoria numită viaţă:

„La Crăciun, în scrisoarea pastorală, vă făceam o propunere duhovnicească: să o apucăm pe altă cale. Să alegem un drum bun pentru călătoria vieţii noastre, un drum care ne duce la Hristos. Acum, la Sfintele Paşti, vom medita împreună la sfârşitul drumului vieţii noastre pământeşti, la capătul căii.

Pentru că viaţa noastră nu-i decât o călătorie pe care dorim s-o săvârşim bine. În ectenia cererilor de la Vecernie Îi cerem lui Dumnezeu: Sfârşit creştinesc vieţii noastre, fără durere, neînfruntat, în pace şi răspuns bun la înfricoşătoarea judecată a lui Hristos . Sfântul Pavel subliniază faptul că noi suntem pe pământ călători şi că nu avem aici cetate stătătoare, ci o căutăm pe aceea ce va să fie.

Iar o cântare de la înmormântarea preoţilor zice că viaţa noastră este pe pământ ca o jucărie: ceea ce n-am fost ne facem şi din ceea ce suntem ne stricăm; vis nestătător suntem, suflare care nu are putere, zbor de pasăre călătoare, corabie pe mare care nu lasă urmă“.
 

→

Imaginea 1/5: cluj inviere