FOTO VIDEO Extinderea Iulius Mall, o afacere imobiliară de 22 de milioane de euro mascată de un parc inexistent. Boc a girat businessul

Din planul de extindere se pot vedea cele două clădiri care vor fi construite, însă nu apare niciun parc în zonă.

Iulius Mall Cluj începe, anul acesta, construcţia a două clădiri de birouri, pe malul lacului din cartierul Gheorgheni. Primarul Emil Boc a făcut lobby pentru acest business, susţinând că, de fapt, acolo se va amenaja şi un parc şi o zonă pietonală, fapte infirmate de proiect.

Extinderea Iulius Mall, aprobată de Consiliul Local Cluj-Napoca la sfârşitul lunii februarie, reprezintă ultimul act din lungul şir de distrugeri aduse celui mai mare parc din Cluj, zonă verde care se întindea, în 1990, pe circa 140 de hectare. În 2006, Iulius Group, firma omului de afaceri ieşean Iulian Dascălu, a obţinut de la Consiliul Judeţean (CJ) şase hectare din zona verde pentru a construi un mall.

La şase ani după inaugurarea complexului, investitorul privat a primit avizul să folosească şi parcarea exterioară a mallului, de 1,4 hectare, pentru două clădiri de birouri, de patru, respectiv zece etaje. Zona se află chiar pe malul lacului din cartierul Gheorgheni, care va fi „sufocat“ de circulaţie, spun specialiştii în urbanism, aflându-se între complexul comercial şi cele două viitoare clădiri de birouri.

În planul avizat de Primărie nu se vede niciun parc. Sunt nişte pâlcuri de copaci care deja există şi nu necesită niciun fel de amenajare.

 

Planurile îl contrazic pe Boc

Noua investiţie, care a nemulţumit societatea civilă, a fost girată chiar de primarul Clujului, Emil Boc: „Autorizaţia nu se semnează dacă nu se amenajează parcul, lacul, zona de agrement şi dacă nu se face o zonă pietonală în jurul lacului, cu piste de alergare şi pentru biciclişti. Dorinţa mea este ca aici să mergă oameni la jogging, mămicile să-şi poată plimba copii în cărucioare”. Edilul a făcut lobby pentru proiect în şedina de Consiliu Local din 21 februarie, atunci când s-a aprobat Planul Urbanistic de Detaliu. Boc a susţinut atunci că Iulius Mall e cel mai mare contributor la bugetul local şi are sprijinul lui în acest proiect. Mai mult, Boc a fost prezent la emisiuni în care a vorbit în termeni elogioşi despre amenajările care se vor face aici.   

Directorul Iulius Mall Cluj, Sorin Guttman, îl contrazice, însă, pe Boc, susţinând că, iniţial, compania a propus realizarea unei zone de promenadă în jurul lacului, dar reprezentanţii Comisiei de Urbanism din cadrul Primăriei au solicitat ca în zonă să rămână o bandă pentru maşini. „Argumentele au fost de ordin tehnic. În privinţa proiectului, există un interes public în sensul larg, dar nu unul imediat. El e strict legat de economia locală, de conjuctura locurilor de muncă“, a spus Guttman.

Mai mult, arhitecţii de la Arhimar, firma care a întocmit planul pentru ridicarea celor două clădiri de birouri, spun că proiectul nu include niciun parc în zonă, lucru care se vede foarte bine din planurile preoictului. Singurele lucruri de care vor beneficia clujenii vor fi pista de alergare şi cea pentru biciclişti, dar care, totuşi, se vor amenaja doar pe jumătate din circumferinţa lacului, cealaltă parte fiind revendicată. De asemenea, vor fi amenajate mai multe pontoane.

Din planul aprobat de Primărie rezultă că pe malul lacului nu va fi pietonală, ci va rămâne şi o bandă pentru circulaţia maşinilor. 

SOS Lacurile
 

 Avizarea urbanistică  pentru cele două clădiri de birouri, a provocat o reacţie dură  din pareta societăţii civile din Cluj-Napoca, prin grupuşl de iniţiativă „SOS lacurile Gheorgheni”. Arhitectul clujean Vasile Mitrea, cel care care a proiectat Parcul Est al oraşlui, este de părere că birourile trebuie amplasate în alte locuri: “Extinderea Iulius Mall nu trebuia să se facă acolo. Puteau găsi alte locuri pentru birourile respective, dar mai ales nu era cazul să se facă pe malul lacului, care va aduce circulaţie. Un parc care era destinat populaţiei din partea de est a oraşului dispare încetul cu încetul”. Adrian Dohotaru, unul dintre activişti, a explicat: „Campania <<SOS lacurile Gheorgheni>> are ca scop interzicerea traficului auto în zona lacului, amenajarea zonei ca un spaţiu public pentru clujeni şi să nu se mai ridice clădiri într-uns til haotic în zonă“. Marian Lazăr, fost arhitect-şef al oraşului în perioada 1965-1972, deplânge distrugerea celui mai mare parc din oraş: „Generaţiile  din 1960 până în 1990 au făcut un parc mare, unicat, cel mai mare şi cel mai frumos al oraşului.  Se putea mândri cu un asemenea parc orice oraş din lume. A fost cea mai mare investiţie ce s-a făcut în oraşul Cluj în ultimele secole. Acuma generaţia de după 90 îl distruge”. 

Miza afacerii: 2,5 milioane de euro anual

Pentru Iulius Mall Cluj, construirea celor două imobile, investiţie de circa 22 de milioane de euro, înseamnă câştiguri importante. Clădirile vor avea o suprafaţă construită desfăşurată de 21.000 de metri pătraţi. În zonă, un metru pătrat de spaţiu de birou clasa A se închiriază cu 10 până la 18 euro lunar. Un calcul simplu arată că Iulius Group va putea câştiga, din închirierea celor două clădiri, cel puţin 2,5 milioane de euro. În schimb, compania trebuie să plătească proprietarului, Consiliul Judeţean Cluj, o redevenţă de 25% din profit, dar nu mai puţin de 10.894 de euro pe lună. Experienţa relaţiilor autorităţilor locale din Cluj cu Iulius Mall arată însă că e puţin probabil ca firma să achite mai mult decât minimul stabilit. De exemplu, pentru Iulius Mall, investitorul este obligat prin contract să achite către CJ Cluj 25% din profit, dar nu mai puţin de 45.000 de euro lunar. Până acum, compania a achitat doar suma minimă, motivând că nu a înregistrat profit. Pentru cei 40.000 de metri pătraţi de spaţiu închiriabil din mall, la un preţ mediul de 25 de euro mp, Iulius Mall Cluj încasează 1 milion de euro pe lună. 

Palas: Ţeapa în participaţiune a Primăriei Iaşi 

 „Afacerea Palas” a fost parafată  în 2005 între Consiliul Local Iaşi şi Iulius Group, firma milionarului ieşean Iulian Dascălu. Principiul a fost de asociere în participaţiune. Mai precis, municipalitatea a pus la dispoziţie gratuit un teren de 12 hectare în spatele Palatului Culturii, zonă cu o valoare imobiliară extrem de ridicată, iar investiţia privată urma să aducă comunităţii atât beneficii financiare, cât şi de altă natură. Cu toate acestea, comunitatea locală n-are niciun câştig bănesc cuantificabil. Contractul prevede că Primăria Iaşi va primi anual 10% din profitul înregistrat de Palas, dar nu mai puţin de 105.000 euro. Redevenţa urma să fie plătită din iulie 2010, moment în care a expirat perioada de graţie de trei ani din momentul începerii şantierului, aspect prevăzut în contract. Numai că Iulius Group a contestat că ar avea de plătit redevenţă, iar Primăria Iaşi a intentat proces investitorului privat. Iulius Group a prezentat însă o expertiză potrivit căreia proiectul a fost întârziat doi ani din motive ce nu ar ţine de investitor: vremea nefavorabilă lucrărilor sau lucrări de descărcare arheologică. A rezultat astfel o perioadă de 792 de zile pentru care Primăria n-ar putea invoca plata redevenţei.

200 de lei ca să te pozezi la Palas

Verdictul în proces a fost dat în februarie 2013, la Tribunalul Iaşi, care a stabilit că Iulius Group nu trebuie să plătească 1,8 milioane de euro, aşa cum a solicitat municipalitatea. Mai mult, Primăria a fost pusă la plata cheltuielilor de judecată, de 20.000 de euro. La semnarea contractului, Iulian Dascălu s-a mai angajat să refacă Teatrul de Vară, terenurile de sport, patinoarul şi ştrandul public distruse, să recreeze cinci hectare de spaţiu verde şi să construiască o parcare publică cu 2.500 de locuri. Ştrandul a fost reconstruit la marginea oraşului, cu finanţare substanţială de la Primărie. Parcarea subterană şi patinoarul au fost refăcute în cadrul Palas, dar încasările intră exclusiv în conturile investitorului privat. Un alt „beneficiu” este taxa de 200 de lei/oră, pe care ieşenii trebuie s-o plătească pentru a se putea fotografia pe spaţiul verde de la Palas. (Cezar Pădurariu)