FOTO Cluj Capitala Europeană a Inculturii –sediul Teatrului şi al Operei, o ruşine
0Clujul este Capitala Europeană a Tineretului 2015 şi intenţionează să devină Capitala Europeană a Culturii în 2021. Aceasta în condiţiile în care sediul a două dintre cele mai importante instituţii culturale din oraş, Teatrul Naţional şi Opera Română, arată deplorabil. Administratorul clădirii ridică din umeri, aşteptând, cu mâna întinsă, bani de la Ministerul Culturii.
Teatrul Naţional din Cluj şi Opera Naţională sunt două dintre instituţiile de cultură care trebuie să contribuie decisiv la câştigarea titlului de Capitală Culturală a Europei în 2021. Dacă ar fi să analizăm starea în care se află sediul celor două instituţii, Clujul poate candida cu şanse mari la titlul de Capitală Europeană a Inculturii. În ciuda faptului că aici sunt organizate spectacole de valoare internaţională, clădirea care găzduieşte cele două instituţii este într-o stare deplorabilă. Încă de la intrare eşti întâmpinat de tavane scorojite şi înnegrite. Mai multe arcade ale foaierului îţi dau împresia că eşti într-un bloc în care vecinul de la etaj uită în fiecare zi apa deschisă la baie. Zona de vestiar pare că este într-un perpetuu şantier de renovare.
Omul sfinţeşte locul?
Clădirea de află în proprietatea Ministerului Culturii şi în administrarea Teatrului Naţional, condus de Mihai Măniuţiu din 2010. „Regizor, Scenarist, Scriitor, Profesor, Director, oricare dintre aceste activităţi sunt potrivite pentru a descrie activitatea întreprinsă de Mihai Măniuţiu”, scrie pe siteul personal al directorului Teatrului Naţional. În ceea ce priveşte primele patru funcţii: regizor, scenarist, scriitor, profesor, Mihai Măniuţiu excelează, el fiind multipremiat atât în ţară, cât şi în străinătate. Dacă este să judecăm după starea în care se află „casa” teatrului din Cluj, calitatea de manager a lui Mihai Măniuţiu lasă semne de întrebare.
De ce nu se face nimic?
„Teatrul este doar administratorul clădirii, proprietarul fiind Statul. Teatrul nu poate iniţia lucrări de renovare fără a respecta procedurile, în această situaţie noi depindem de Ministerul Culturii. Am solicitaat fonduri în fiecare an de la Ministerul Culturii pentru renovări de interior, dar nu s-au aprobat bani ”, explică purtătorul de cuvânt al instituţiei, Cristian Avram. Porind de la exemplul Teatrului din Iaşi, acesta estimează că renovările necesare pentru reabilitarea interiorului clădirii ar costa „milioane de euro” şi ar dura circa 3-4 ani. Totuşi, pentru cureţarea şi zugrăvirea pereţilor nu e nevoie de milioane de euro.
Daţi un leu pentru Teatru
Întrebat dacă s-au încercat şi alte soluţii de finanţare, cum ar fi, obţinerea de sponsorizări, Avram a precizat: „Ne-am gândit la sponsorizări, însă în cazul unei clădiri care aparţine statului, oricât şi-ar dori managementul să-i redea frumuseţea, trebuie să ceară aprobare de la Ministerul Culturii”. Întrebat dacă s-a făcut vreo solicitare la Minister în acest sens, purtătorul de cuvânt s-a eschivat, îndrumându-ne către directorul economic: „Vorbiţi cu doamna Maria Patachi, dânsa ştie mai bine ce ar însemna din punct de vedere al costurilor o renovare a clădirii”. Cert este că în ultimii 5 ani nu a existat în Cluj nicio campanie de sensiblizare a oamenilor de afaceri şi a autorităţilor legat de o renovare a clădirii Teatrului şi a Operei. În schimb, conform informaţiilor obţinute de Adevărul, Balul Operei 2015 a fost sponsorizat de un singur om de afaceri cu 100.000 de euro.
Citeşte şi