Expert militar: „Unirea Republicii Moldova cu România e doar o temă populistă la noi şi un pretext moscovit”

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Expertul militar Hari Bucur-Marcu crede că unirea României cu Republica Moldova trebuie să rămână un deziderat naţional. FOTO: Arhivă personală
Expertul militar Hari Bucur-Marcu crede că unirea României cu Republica Moldova trebuie să rămână un deziderat naţional. FOTO: Arhivă personală

Unirea Republicii Moldova cu România este doar o temă populistă, atât în Moldova cât şi în România, spune expertul militar Hari Bucur-Marcu, care crede că singura modalitate eficientă de înfăptuire a unirii este, de fapt, integrarea românilor de peste Prut în UE.

Cunoscutul expert militar crede că unirea este folosită nu numai de politicienii români şi de cei moldoveni, ci şi de propaganda rusă. 

„Unirea Republicii Moldova cu România este doar o temă populistă, atât în Moldova cât şi în România, precum şi un pretext moscovit pentru a indica o ameninţare din partea Occidentului (NATO şi UE) la adresa batalioanelor sale din Transnistria. În rest, teza unirii nu are niciun merit. Nici politic, nici economic, nici cultural, nici demografic”, scrie specialistul pe Facebook.

El susţine că, de fapt, în Republica Moldova, în prezent, sunt mai puţini etnici români decât sunt în Italia sau în Spania.  

„România nu este în stare să investească în infrastructură şi să încurajeze dezvoltarea economică interne”

Bucur-Marcu face o analiză a aspectelor economice, politice şi culturale ale unei eventuale uniri. 

„Pentru voturi, guvernanţii români au acordat cetăţenia română oricui din Republica Moldova, aşa că sunt acolo deja milioane de cetăţeni români, fără ca să fie nevoie de vreo subordonare administrativ teritorială a localităţilor în care îşi au ei domiciliul formal (majoritatea fiind de fapt plecaţi de acolo nu în România, ci tot prin Italia şi Spania, ori prin alte state mai vestice). Drepturile universale ale omului sunt la fel de respectate şi în România şi în Republica Moldova, aşa că nici măcar din punctul ăsta de vedere nu este nevoie ca moldovenii de dincolo de Prut, indiferent de etnie sau de limba pe care o vorbesc, să se ceară să intre sub protecţia constituţională românească, ca să le fie respectate drepturile universale”, susţine expertul. 

Din punct de vedere economic, Hari Bucur-Marcu suţine că România nu este în stare să-şi pună la punct infrastructura proprie şi să dezvolte econominc zone vaste ale ţării, nici măcar cu ajutorul fondurilor europene, astfel că în eventualitatea unei unirii, o dezvoltare a Republicii Mondolva cu ajutorul României este exclusă. 

Apoi, Bucur-Marcu atrage atenţia asupra corupţiei din ambele state. „Doar profitorii de pe urma unirii celor două sisteme corupte ar dori cu adevărat şi cu ardoare unirea, din motive evidente”, conchide expertul. 

Cum se poate face de facto şi de jure unirea

Hari Bucur-Marcu arată că, în ciuda acestor argumente, „unirea tuturor românilor nu ar trebui să rămână doar un deziderat naţional”. El susţine că o variantă eficientă a unirii nu ar fi contopirea celor două administraţii, ci intrarea Republicii Moldova în UE, moment în care s-ar realiza o armonizare a legilor şi s-ar facilita liberul acces al cetăţenilor.

„În momentul în care şi Republica Moldova va deveni membră a Uniunii Europene, toţi românii din cele două state româneşti vor fi uniţi şi de facto şi de jure, în această uniune, unde vor fi cetăţeni cu drepturi depline. Ar mai rămâne de văzut dacă sunt ori nu sunt avantaje de securitate naţională care ar decurge din unirea celor două state româneşti, direct unul cu celălalt, prin voinţa cetăţenilor”, explică expertul.

Totuşi, acest tip de unire are o problemă: lipsa de avantaje pentru ambele ţări şi în special pentru Republica Moldova, din perspectiva securităţii naţionale. Republica Moldova ar avea de câştigat pe planul securităţii doar dacă NATO şi-ar extinde „umbrela” sa de securitate şi asupra ţării vecine, în contextul ameninţării ruseşti. 

„Doar că, pentru asta, Chişinău ar trebui să renunţe la Transnistria, care nu are nimic european în ea, aşa cum nici Rusia nu dă semne că ar mai avea ceva european în ea”, a concluzionat Bucur-Marcu.

Cine este Hari Bucur-Marcu 

Bun cunoscător al spaţiului ex-sovietic, Hari Bucur-Marcu a fost consilier al Ministerului de Externe pentru înfiinţarea Centrului de Reconstrucţie Post-Conflict şi coordonator academic al Centrului de Studii NATO din Bucureşti. 

Marcu are reputaţia de expert la nivel internaţional în problemele edificării instituţiilor de apărare, politicilor de apărare şi alianţelor militare, în special NATO, precum şi reformei sectorului de securitate. Nu întâmplător, el e citat în străinătate şi a fost invitat fie să organizeze cursuri şi seminarie în zeci de ţări şi a consiliat importante organisme militare. 

Vă recomandăm să mai citiţi:

Până unde poate merge Rusia cu Ucraina. Expert: „Discursul lui Putin e patologic”

Ce vrea cu adevărat Putin pentru a termina războiul din Ucraina. Sunt vizate România şi celelalte state din Est

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite