Epidemiolog francez cu origini române: „A scăzut mortalitatea COVID-19 fiindcă acum cei mai mulţi pacienţi sunt tineri“
0
Epidemiologul francez cu origini române Mircea Sofonea face un studiu special, pentru a determina motivele care au dus, în ultima vreme, la scăderea mortalităţii COVID-19. Sofonea lucrează la noul studiu împreună cu o echipă de cercetători de la Universitatea Montpellier.
Mircea Sofonea este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti în epidemiologie din Franţa şi din Europa, fiind printre cei mai citaţi în această perioadă, în special în publicaţiile francofone. Opiniile sale sunt la mare preţ în Le Parisien, Liberation sau Philomag, dar şi în ţări ca SUA, Canada sau Australia. Sofonea a absolvit École normale supérieure biologie (2010) si Institut Pasteur (2013), iar acum predă şi face cercetare la Universitatea Montpellier.
Într-un interviu pentru „Adevărul”, francezul cu origini române a vorbit despre situaţia pandemică la nivel european, cu accent pe România şi Franţa, despre progresele făcute în tratamentul Covid-19, în ultimele luni. Mircea Sofonea a acceptat să discute şi despre aspecte mai controversate legate de noul coronavirus, care i-au împărţit în ultimul timp pe experţi.
Adevărul: Cele mai multe ţări europene au semnalat o creştere a numărului de cazuri de COVID-19, după ce lunile mai şi iunie au fost dătătoare de speranţă. Totuşi, experţii nu s-au pus de acord dacă avem sau nu un al doilea val sau e doar ceea ce unii au numit „o nouă cocoaşă” a primului val. Dumnevoastră cum vedeţi lucrurile?
Mircea Sofonea: Nu există o definiţie universală pentru „al doilea val” sau „al treilea” şi aşa mai departe. Plus că şi situaţia din Europa e diferită, de la ţară la ţară. Un al doilea val ar însemna că numărul de cazuri creşte şi devine comparabil sau chiar mai mare cu cel înregistrat în lunile aprilie-mai. În cele mai multe ţări nu este cazul să vorbim de un al doilea val, ci avem doar creşteri ce ţin de focare locale. În România, da, am putea vorbi despre un al doilea val. Asta pentru că în România, numărul de cazuri e mai mare decât în primăvară.
„Nu neapărat numărul cazurilor raportate e important“
S-a vorbit foarte mult despre faptul că numărul de cazuri declarate de autorităţi nu ar însemna neapărat că a crescut numărul cazurilor, chiar dacă cifrele sunt cu mult mai mari.
Asta aşa este. În multe ţări, incusiv în România, s-au făcut foarte puţine teste în lunile de primăvară. Ori, e normal să ai mult mai multe cazuri, acum, când ai crescut numărul lor şi faci 25.000 de teste zilnic, cazul României. De exemplu, în România, în aprilie, se făceau în medie doar 2.000-2.500 de teste pe zi. Şi atunci cum să nu apară mai multe cazuri, dacă se fac de 10 ori mai multe teste? E şi logic. Şi mai este o discuţie aici. E important şi unde anume se fac aceste teste. Pentru că una este dacă cei care fac testele se concentrează în jurul unor focare sau dacă testele sunt făcute şi în afara acestor focare. E clar că în primul caz vom avea cifre mult, mult mai mari.
Însă, dacă se vrea a se cunoaşte prevalenţa, trebuie făcute teste şi în afara acestor focare, pentru a avea o imagine corectă, În România se pare că s-a mers mai mult pe teste făcute în jurul focarelor, ceea ce explică şi numărul mare de cazuri. Pe de altă parte, numărul de cazuri chiar a crescut, iar asta se vede din faptul că, dacă în aprilie sau mai erau cel mult 300 de pacienţi la Terapie Intensivă, acum sunt în jurul a 450-500.
Da, dar acum sunt anunţate zilnic între 1.000 şi 1.500 de cazuri, iar atunci aveam cel mult 500, deci avem acum de două sau de trei ori mai multe cazuri. Aşa că, teoretic, numărul cazurilor nu a crescut chiar atât de mult dacă ţinem cont că se fac de zece ori mai multe teste.
E o remarcă făcută corect, însă totuşi eu aş spune că cifrele, fie ele şi oficiale, nu sunt atât de importante. În niciun caz nu trebuie să ne uităm doar la un număr sau la un raport, ci la modul în care arată lucrurile pe un termen de câteva săptămâni. De exemplu, în Franţa, în zona Toulouse, a apărut la un moment dat un focar serios, iar timp de o săptămână întreaga zonă a fost roşie. Şi e vorba de o zonă importantă, cu o populaţie de 6 milioane de locuitori, aproape tot atâţia câţi are Austria. Spun că zona a devenit roşie, deşi cu o săptămână înainte era verde. Iar după încă o săptămână, când autorităţile au intervenit ferm, zona a redevenit rapid verde.
Oricum, în opinia mea şi nu numai, numărul cazurilor de Covid-19 este în realitate cu mult mai mare decât o arată datele oficiale, dar pacienţii nu sunt depistaţi fiindcă nu toţi sunt testaţi. Nimeni nu ştie cu exactitate, însă s-a mers cel mai mult pe ideea că numărul cazurilor reale este de 10 ori mai mare decât cele oficiale. Valabil pentru toate ţările, pentru că oricât de multe teste ai face, nu-i poţi testa pe toţi.
„Asimptomaticii transmit mai puţin virusul, dar totuşi mulţi dintre ei îl transmit. De fapt, conform ultimelor studii, nu toţi cei infectaţi transmit această boală. Se pare că mai puţin de 30% dintre ei dau boala mai departe. Întrebarea la care nu vom avea niciodată un răspuns – şi cauza pentru care cazurile grele trebuie duse la spital, iar toate celelalte în izolare la domiciliu – este cine dă mai departe boala” Mircea Sofonea epidemiolog
Care ar fi explicaţia numărului totuşi mare de cazuri înregistrate în această perioadă în România?
În România, au fost mai puţine cazuri în primăvară, iar asta şi datorită faptului că densitatea populaţiei este mai mică şi pentru că mulţi oameni locuiesc în mediul rural, în zone mai puţin accesibile, unde se ajunge mai greu, iar potenţialii bolnavi nu au ajuns acolo. Aşa au existat mai multE focare, precum cel de la Suceava, dar afectate au fost puţine zone. Între timp, a venit vara, oamenii au început să circule, să meargă în concedii, iar epidemia a început să se omogenizeze.
Un nou lockdown ar fi o greşeală
Credeţi că ar fi posibil ca, dacă numărul cazurilor va creşte şi mai mult în Europa, să se insittuie din nou un lockdown, la fel ca în primăvară?
Eu cred că nu, nu cred că acum s-ar mai justifica. Pe atunci, SARS-CoV-2 era ceva nou, nu ştiam apoape nimic despre el, iar panica a fost mare. Plus că aproape toate ţările au fost luate prin surprindere, nu existau pe stocuri măşti, dezinfectanţi şi medicamente. Acum, situaţia e cu totul alta. Eu cred că am învăţat multe şi au fost găsite şi unele formule de tratament fiziopatologic. E adevărat, nu avem tratament etiologic, iar boala nu o să dispară. S-a ajuns însă la concluzia că un lockdown ar face mai multe probleme decât ar rezolva. Ar duce la colapsul economiilor, oamenii ar ajunge să nu mai aibă de mâncare, deja sunt sute de milioane de şomeri. Şi nici din punct de vedere sanitar nu ar fi o soluţie. În timpul în care închidem tot, ar muri şi ar fi afectaţi mai mulţi pacienţi care suferă de alte boli decât am salva de COVID. De altfel, cel puţin în Franţa, preşedintele Macron a dat asigurări că nu se va mai ajunge în această situaţie. E adevărat că a fost completat de premier, care a adăugat că e posibil ca mici zone, oraşe sau orăşele să fie carantinate, dacă nu va exista altă soluţie, însă nu se mai pune problema să blochezi o ţară întreagă.
Mai mulţi experţi, printre care şi reputatul doctor Alberto Zangrillo, au spus că mortalitatea a scăzut foarte mult în ultimul timp şi că asta s-a întâmplat pentru că virusul a suferit mutaţii care îl fac mai puţin agresiv. Cum aţi comenta aceste afirmaţii?
Că virusul a suferit o serie de mutaţii - asta e cât se poate de real. Dar nu ştim cu certitudine dacă virusul e mai puţin agresiv, mai puţin virulent. Dar eu aş veni cu o altă explicaţie pentru scăderea mortalităţii Covid în ultimul timp.
În această perioadă, lucrez împreună cu colegii de la Universitatea Montpellier chiar la un studiu privind mortalitatea Covid-19. Studiul nu e încă gata în proporţie de 100%, dar câteva concluzii am putut să tragem. Iar cea mai importantă este că proporţia cazurilor letale a scăzut, într-adevăr. Şi a scăzut destul de mult. Însă explicaţia noastră este că avem mai puţine cazuri mortale fiindcă virusul a circulat în ultimul timp mai mult printre tineri. Şi era de aşteptat să se întâmple astfel, pentru că e vară, iar tinerii ies mai mult, sunt activi şi intră în contact cu virusul. Ori organismul lor face cu mult mai bine faţă atacului SARS-CoV-2 decât cel al vârstnicilor. Când vom finaliza acest studiu îl vom oferi spre publicare mai multor reviste de ştiinţă şi atunci vom avea şi cifrele corecte şi toate explicaţiile.
Cu mască sau fără mască
Şi pentru că am ajuns la vară şi la tentaţiile ei, autorităţile române - şi nu numai ele - au decis că măştile trebuie să fie purtate şi în spaţiile deschise. Asta deşi recent directorul OMS pe Europa, Hans Kluge, a afirmat că politica organizaţiei rămâne aceeaşi: măştile sunt indicate doar medicilor şi bolnavilor. Ce să mai înţelegem de aici?
Eu cred că este bine ca măştile să fie purtate şi afară, dar numai acolo unde nu se poate respecta distanţarea. Mă gândesc aici la meciurile de fotbal, la concerte şi aşa mai departe. De exemplu, în Franţa s-a aprobat ca meciurile din Ligue 1 să se joace cu spectatori, însă numărul lor este limitat de la 5.000. Iar fiecare spectator este obligat să poarte mască şi să respecte distanţarea.
Explicaţia e simplă: oamenii ţipă, se agită, iar în timp ce strigă, potenţialii infectaţi pot să răspândească foarte uşor virusul, chiar dacă e pe un spaţiu deschis, pe stadion. La fel, dacă strănută sau tuşeşte. Masca, la fel ca şi distanţarea şi igiena corectă, sunt principalele instrumente pe care le avem pentru a preveni infectarea.
„Virusul se transmite mai puţin prin aerosoli. Dacă aveam o transmitere masivă în această formă, am fi avut de 10 ori mai multe cazuri. La pojar, de exemplu, avem o astfel de transmitere, iar un bolnav poate da mai departe boala la 10 oameni sănătoşi. Principala modalitate de răspândire a bolii este prin picături expulzate în timp ce bolnavul strănută, tuşeşte sau strigă” Mircea Sofonea epidemiolog
Ar mai fi o contoversă aici: România este singura ţară din Europa unde autorităţile ţin închise restaurantele, dar au permis redeschiderea sălilor de jocuri. Şi România, alături de Kosovo şi Albania sunt singurele ţări europene care ţin închise teatrele şi cinematografele. Se poate vorbi de o exagereare aici?
Sigur că restaurantele sunt printre locurile unde cronavirusul poate fi transmis cel mai uşor. Mă gândesc aici la spaţiile închise, unde oamenii stau fără mască, şi nici nu ar putea să poarte mască atâta timp cât servesc masa. Dar în anumite condiţii, foarte stricte, restaurantele se puteau deschide, aşa cum s-a întâmplat peste tot în lume. Referitor la faptul că cinematografele şi teatrele au rămas închise, dar sălile de jocuri au fost deschise, aici nu pot să comentez. Eu cred că se puteau deschide, desigur în condiţiile în care se respectau principalele măsuri de prevedere, cu un public mai redus.
În România - şi înţeleg că nu numai la noi - există o adevărată controversă privind deschiderea şcolilor şi organizarea alegerilor pe timp de pandemie. Dumneavoastră, ca epidemiolog, aţi da undă verde pentru acestea?
E adevărat că deschiderea şcolilor implică unele riscuri, însă eu cred că educaţia e prea importantă ca să-i privăm pe copii, pe tineri. E într-adevăr posibil ca la şcoli să apară unele mici focare, dar cu o prevenţie bună, dacă se respectă măsurile, eu cred că e corect că se vor deschide. Până la urmă, nu putem să blocăm totul, să oprim cursul vieţii din cauza pandemiei.
Nu pot să nu închei fără să vă întreb când anume credeţi că vom avea un vaccin?
Un vaccin – sau mai multe – vom avea pe piaţă începând din ianuarie sau februarie 2021. La sfârşitul toamnei sau la începutul iernii va apărea practic, dar vor trece câteva luni până când îl vom avea pe piaţă. Problema va fi atunci cu lanţurile de distribuţie, pentru că un vaccin trebuie păstrat în condiţii speciale.
Dar vaccinul ruşilor, ar putea fi o soluţie?
Deocamdată nu avem toate datele în acest sens. Din câte am înţeles, ei nu au urmat 100% toţi paşii care este obligatoriu să fie respectaţi atunci când se produce un vaccin. Eu ştiu că nu există niciun studiu pe un eşantion suficient de mare care să arate cât de eficient este.
Se încarcă comentariile...
