De ce nu au mers tinerii la vot: „lipsă de miză sau de spirit civic?” Ce spun specialiştii şi reprezentanţii tinerilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Tinerii între 18 şi 35 de ani au reprezentat circa 18% dintre românii care au votat. Pe de o parte, specialiştii susţin că interesul pentru alegeri al generaţiei tinere este scăzut peste tot în lume, deoarece aşteptările pe care aceştia le au de la stat sunt foarte mici, pentru ei neexistând o miză. Reprezentanţii tinerilor sunt de altă părere.

Doar  29 % dintre tinerii cu vârste între 18 şi 24 de ani au votat pe 11 decembrie, adică circa 437.000 de persoane, conform statisticilor Biroului Electoral Central (BEC). Procentul a fost mic, 32%, adică 879.000 de persoane, şi în cazul intervalului de vârstă 25-35 de ani. În acest timp, prezenţa la vot a alegătorior cu vârste de peste 44 de ani a fost de circa 50% .  Practic, raportat la cei 7,2 milioane de elegători care au votat pe 11 decembrie, categoria alegătorilor tineri (intervalul 18-35  de ani) a reprezentat 18%, în timp ce alegătorii cu vârste de peste 44 de ani au reprezetat 64%.  

„Pentru tineri alegerile parlmentare nu au miză”

George Jiglău, lector universitar la Departamentul de Ştiinţe Politice din cadrul UBB Cluj şi cercetător la Centrul pentru Studiul Democraţiei, a susţinut: „Nu e ceva spectaculos faptul că nu vin tinerii la vot. Se întâmplă peste tot în ţările democratice unde se votează. Electoratul tânăr este printre cele mai greu de motivat”. De ce? „În general, participarea la vot depinde de miza pe care o percep alegătorii. Pentru tineri alegerile parlamentare nu au miză. E greu să motivezi lumea să voteze la parlamentare pentru partide. Atunci când e vorba de prezidenţiale, e altceva, sunt două personaje. La alegeri, miza cea mare în calitate de candidat este să generezi emoţie fie pozitivă faţă de tine, fie negativă faţă ceilalţi. Nu au exista mesaje de acest gen şi s-a votat o instituţie pentru care tinerii nu au interes foarte mare”, spune Jiglău. 

Probabil că foarte mulţi dintre cei care au ieşit protestat în stradă nu au fost la vot. Nu trebuie etichetaţi ca blazaţi sau neinteresaţi, deoarece ei nu sunt convinşi de miza alegerilor şi de oferta electorală

George Jiglău, analist politic 

Tinerii au mai puţine aşteptări de la stat

Analistul politic susţine că tinerii nu trebuie blamaţi pe motiv că nu au participat la alegeri: „Eu nu cred că tinerii sunt complet dezinteresaţi şi nu le pasă. Pentru mulţi neparticiparea la vot este o formă de exprimare a nemulţumirii faţă de ceea ce oferă sitemul şi partidele politice. Când sistemul politic îi enrvează, am văzut că au resorturi interne pentru a se activa. Probabil că foarte mulţi dintre cei care au ieşit protestat în stradă nu au fost la vot. Nu trebuie etichetaţi ca blazaţi sau neinteresaţi, deoarece ei nu sunt convinşi de miza alegerilor şi de oferta electorală. E oarecum normal, preocupările lor sunt în alte părţi, au mai  puţine aşteptări de la stat şi e normal. Înaintarea în vârstă te face să fii mai dependent de stat, de pensie, sistem de sănătate, şcoala copiilor, când eşti tânăr nu ai grijile acestea, aşteptările sunt mai mici.” 

Tinerii au arătat că se pot mobilza foarte repede atunci când percep că există o miză pe termen scurt, cum au fost de exemplu cazul cu Roşia Montană sau drama de la Colectiv, spune cadrul didactic. „Pardoxul este că la noi mobilizarea se manifestă prin proteste şi nu prin vot.” 

Votul şi insecurităţile personale

Pe de altă parte, Jiglău mai spune că „persoanele care au de la 40 de ani în sus sunt motivate să meargă la vot atunci când sunt exploatate insecurităţi legate de viaţa de zi cu zi, precum locul de munca, pensia, sistem de sănătate. Pe măsură ce înaintezi în vârstă, aceste mesaje ce exploatează nesiguranteţle vor prinde mai bine decât mesajele mai pozitive. Pe tineri acestea insecurităţi sociale nu îi afectează foarte tare, ei beneficiază de acces mai uşor la un loc mncă, nu au nevoie de ajutoare sociale, nu au probleme de sănătate, sunt integraţi mai bine în comunităţi. Pe măsură ce înaintăm în vârstă aceste lucruri se schimbă. Studiile demonstrează că oamenii tind să-şi schimbe simpatiile politice pe măsură ce înaintează în vârstă, încep să aibă rezistenţă la schimbare, încep să fie nostaligici, se gândesc la sistemul de sănătate, la educaţia copiilor. Pe măsură ce te rupi de sistemul de educaţie nu poţi să mai ţii pasul cu evoluţia tehnologiei, începi să te simţi alientat şi eşti receptiv la mesaje care îţi exploatează insecurităţile”, spune Jiglău. Exact pe acest tip de mesaje s-a concentrat PSD-ul, este de părere cadrul didactic. 

Nu a existat lupta dintre două figuri cu perspective diferite, cum s-a întâmplat la prezidenţiale, când aceiaşi tineri au fost mobilizaţi de confruntarea dintre Iohannis şi Ponta. E mai greu să mobilizezi alegătorii să voteze un partid politic decât o figură.

Daniel David, psiholog 

„Nu a existat lupta dintre două figuri antagonice”

Prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai, Daniel David, autorul „Psihologiei poporului român”, susţine că prezenţa la vot a tinerilor a fost scăzută şi din cauza lipsei unei confruntări între două figuri antagonice : „De obicei, tinerii se mobilizează când există o bătălie între două figuri aflate în opoziţie, un personaj A şi un personaj B. În această campanie electorală nu au existat aceste personaje, PSD nu a ieşit în faţă cu un candidat, PNL şi USR l-au promovat pe Dacian Cioloş, dar el şi-a asumat doar în parte intenţia de a intra în competiţie. Nu a existat lupta dintre două figuri cu perspective diferite, cum s-a întâmplat la prezidenţiale, când aceiaşi tineri au fost mobilizaţi de confruntarea dintre Iohannis şi Ponta. E mai greu să mobilizezi alegătorii să voteze un partid politic decât o figură. PSD a fost bine consiliat astfel încat să nu scoată un candidat pentru a evita să provoace emoţie”. David mai spune că generaţia tânără a preferat ofertele electorale USR şi PNL care s-au adresat unor indivizi cu profil psiho-cultural autonom, elita tânără având nivelul de autonomie de 2 ori mai mare decât restul populaţiei. „Profilul autonom, se referă la ţara/cultura în care societatea care se creează pe baze comunitare, comunităţile fiind formate din indivizi autonomi, individualizaţi prin opţiuni uneori diferite de cele ale grupului de origine (ex. familie), care se solidarizează apoi voluntar, pe baza unor valori comune (nu atât pe baza de rudenie/cunoştinte-prietenie), în comunităţi puternice şi altruiste. Într-un sistem comunitar prieteniile (şi protectia/suportul adus de acestea) apar adesea în baza unor valori comune, nu atât pentru a crea sau a păstra un sistem colectivist mai închis în esenţa sa (termenul de „autonom” este un termen psihologic tehnic). Ca exemplu prototip de organizarea comunitara a „autonomilor” pot menţiona academiile naţionale din ţările vestice, unde „autonomii”, odata individualizaţi prin opera proprie, se solidarizează în academii naţionale care devin astfel forurile majore de ştiinţă şi cultură din ţară (dar la fel putem vorbi de organizaţii profesionale, etc.)”, a precizat Daniel David.  

”Românii, în general, gândesc pe modelul „lasă că se duce altul, lasă că face altul”. Atâta timp cât va exista această mentalitate, nu se va schimba nimic. Dacă nu mergi vot, nu ai dreptul  să spui că România e o ţară aiurea, pentru că pe tine nu te-a interesant”

Dana Lungu, preşedinte Uniunii Studenţilor din România

Ce spun reprezentanţii tineriilor

Dana Lungu, preşedinta Uniunii Studenţilor din România a susţinut: „Noi de la Uniune i-am îndemnat să meargă la vot, pentru că doar aşa se poate schimba sitemul. Probabil majoritatea tineri consieră că votul lor nu ar putea aduce schimbarea, întrucât au fost deja într-un fel sau altul păcăliţi de mai multe ori”. Masteranda susţine că a găsit în programele electorale ale partidelor măsuri pentru tineri, dar „important este dacă se vor ţine de cuvânt şi vor face ceea ce au promis”. Tânăra crede că participarea la vot a studenţilor ar putea creşte dacă ar exista centre de informare, unde aceştia pot să afle rolul instituţiilor private şi de stat. „Studenţii nu sunt foarte interesaţi de viaţa politică. Eu cred că în momentul în care vor percepe că se vor face anumite schimbări şi că politicienii încep să facă lucruri pozitive şi studenţii vor fi diferiţi. Românii, în general, gândesc pe modelul „lasă că se duce altul, lasă că face altul”. Atâta timp cât va exista această mentalitate, nu se va schimba nimic. Dacă nu mergi vot, nu ai dreptul  să spui că România e o ţară aiurea, pentru că pe tine nu te-a interesant”, mai spune Dana Lungu. 

Nicolae Tunsoiu, care a fost până acum o săptămână preşedintele Uniunii Studenţilor din România, crede că „una dintre problemele cele mai mari a fost faptul că studenţii au fost nevoiţi să meargă acasă pentru a vota, deoarece nu s-a putut vota în centrele universitare”. Doctorand la Politehnică din Bucureşti, Tunsoiu crede că „tinerii de azi uită ce înseamnă spiritul civic, ei spun „cu ce mă ajută parlamentarul X”. Uităm că dacă vrem să schimbăm ţara trebuie să ne implicăm.” El mai susţine că „politicienii s-au concetrat în programele lor pe mărirea pensiilor şi a salariilor la bugetari, în timp ce „pentru studenţi sunt foarte puţine programe. S-a vorbit despre lucruri care sună bine, cum ar fi creşterea burselor, dar nu există programe de incluziune a tinerilor pe piaţa muncii. Dacă nu ne gâmdim la ei şi nu facem programe pentru tineri, s-ar putea să ne trezim peste 20 de ani că nu are cine munci”. 

Citeşte şi

Cum s-a înroşit din nou harta politică a României: „Electoratul PSD nu este influenţat de evenimente precum tragedia de la Colectiv“

Cum arată România promisă de PSD

Cluj-Napoca



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite