Cea mai mare comună din România va avea în centru o fermă de pui. Localnic: „Trebuie să ne punem masca de gaze“

În centrul celei mai mari comune din România, Floreşti, judeţul Cluj, care are circa 38.000 de locuitori, se va redeschide o fermă agricolă cu capacitatea de 176.000 de pui. Localnicii sunt nemulţumiţi că astfel se va reveni la situaţia precedentă: miros insuportabil şi ameninţarea unor boli. Agenţia pentru Protecţia Mediului susţine că nu este pusă în pericol sănătatea oamenilor.

Agenţia pentru Protecţia Mediului Cluj (APM) a luat decizia de a emite, pe data de 4 aprilie 2017, Autorizaţia Integrată de Mediu pentru ferma de păsări Bravinvest SRL din localitatea Floreşti (judeţul Cluj), care urmează să intre în vigoare după expirarea termenului de 30 de zile pentru depunerea de observaţii din partea publicului. Autorizaţia prevede funcţionarea a 8 hale dotate cu echipamente tehnologice de creştere a puilor la sol cu o capacitate maximă de 22.000 capete/hală, adică un total de 176.000 de pui. Pe scurt, se va redeschide o fermă despre care localnicii spun că face aerul de nerespirat seara, în momentele când se face aerisirea halelor.
 

„Termenul expiră pe data de 3 mai. Agenţia trebuie să răspundă la toate sesizările şi, dacă nu intervine nimic, pot emite autorizaţia“, a declarat pentru „Adevărul“ directorul APM Cluj, Grigore Crăciun. Acesta crede că este puţin probabil să intervină ceva. Cu toate astea, de la expirarea vechii autorizaţii, din iunie 2016, moment în care activitatea fermei s-a oprit, sute de localnici, primarul comunei, Horea Şulea, şi chiar Consiliul Judeţean Cluj au adus argumente pentru desfiinţarea crescătoriei de pui.

Ferma de pui din Floreşti. În zonă e plin de anunţuri de vânzare de apartamente noi.

„Să vină televiziunile din străinătate”

Anca, o clujeancă de 53 de ani care s-a mutat de 5 ani în Floreşti, spune, supărată: „Să vină televiziunile din străinătate. O fermă de găini în mijlocul unui cartier rezidenţial!? Unde s-a mai pomenit aşa ceva? Ne pune viaţa în pericol, are un impact foarte grav asupra sănătăţii. Şi cei care autorizează ferma să fie conştienţi că o să plătească, o sa-i dăm la CEDO. Domnul Crăciun să nu-şi bată joc de locuitorii Floreştiului. Pur şi simplu murim aici.”

Am găsit-o pe Anca pe trotuarul care împrejmuieşte zidurile gri cu pete albe ale fermei de pui. Denumirea exotică a firmei care administrează exploataţia agricolă - „Amareto SRL” (care între timp a fost schimbată-nr), care apare scrisă pe un panou modern, cu litere mari, albe, pe fond albastru, contrastează cu pereţii parcă neterminaţi ai fermei de pui. Cartierul Floreşti a fost un fel de Vest Sălbatic al construcţiilor la începutul anilor 2000. Terenul mai ieftin aflat în imediata apropiere a oraşului Cluj-Napoca a determinat constructorii să investească. Şi clienţii, atraşi de preţul accesibil comparativ cu cel practicat în oraşul care rivalizează cu Bucureştiul la imobiliare, au trecut cu vederea faptul că nu s-a respectat aproape nicio regula urbanistica după care se construiau case lângă blocuri de diferite forme şi dimensiuni, dar nici traficul, care a devenit ucigător astăzi, sau mirosul de la ferma de pui. Floreştiul este, practic, un cartier al oraşului, unde clujenii s-au refugiat de de preţurile exorbitante practicate în Cluj-Napoca. Zona unde se află ferma seamănă mai degrabă cu un cartier de oraş, decât cu o zonă rurală. 

Ce spun studiile de sănătate

„S-a parcurs procedura stipulată în Legea mediului. A adus toate documentaţiile.  A fost autorizată IPPC (n.r. – care arată că respectă dispoziţiile Directivei 2010/75/EU transpusă prin Legea 278/2013 privind emisiile industriale). A respectat tot ceea ce s-a cerut în vechea autorizaţie. Trebuie lumea să înţeleagă că eu pornesc de la vechea autorizaţie, nu pot merge înapoi cu 20 de ani. Dacă o firmă respectă condiţiile din vechea autorizaţie nu ai motiv să-i spui «nu te autorizez»“, explică Crăciun. El spune că a răspuns la fiecare sesizare venită din partea locuitorilor sau a autorităţilor. 
 

Dar cum rămâne cu mirosul insuportabil? „Ordinul 119 prevede o zonă de protecţie de 1 kilometru faţă de fermă, nu faţă de locuinţe. Acest ordin are portiţă care spune că această distanţă poate fi modificată doar de către un studiu de sănătate. În acest moment, avem 10-15 studii de sănătate care spun foarte clar că se poate construi la distanţă mai mică de fermă, spre exemplu, ultimul spune de 11,3 metri. În condiţiile în care studiu de sănătate îi dă voie să construiască, eu sunt obligat prin lege să dau aviz de mediu“, arată directorul APM Cluj. 
 

Crăciun subliniază că Agenţia dă autorizaţie pe baza studiilor realizate de Institutul Naţional de Sănătate, în care „este stipulat că există disconfort, dar care nu afectează sănătatea“. Singurul lucru care poate să-l facă Agenţia, este, conform directorului este să oblige constructorii de blocuri să informeze eventualii clienţi cu privire la problema mirosului. „La ultimul dosar pe care l-am primit am obligat constructorul să dea declaraţie la notar că va stipula în contract inconvenientul mirosului. 

Deşi Legea prevede o zonă de siguranţă de 1 kilometru de fermă, blocuri au apărut peste stradă. 

„Primăria poate refuza autorizarea”

Pe ultimul studiu de sănătate care a venit la APM, care priveşte autorizarea unui bloc aflat la 11 metri de fermă se arată: „Totodată menţionăm faptul că studiile/referatele de evaluare a impactului asupra sănătăţii populaţiei reprezintă un suport pentru autorităţile locale, pentru a lua deciziile cele mai bune pentru populaţia pe care o reprezintă şi a stabilit strategiile de dezvoltare şi amenajare a zonelor în vedere îmbunătăţirii calităţii vieţii populaţiei din punct de vedere social, administrativ şi al stării de sănătate”. Directorul APM susţine că o astfel de prevedere ar premite Primăriei Floreşti  să nu elibereze autorizaţii de construire. Primarul Floreştiului, Horea Şulea, susţine, în replică, că nu poate refuza emiterea unei astfel de autorizaţii. 

„Trebuie să ne luăm mască de gaze“

În studiile de sănătate se stipulează că antreprenorii trebuie să-i informeze pe eventualii cumpărători despre mirosul provenit de la fermă. Puţini dintre miile de locuitori ai Floreştiului au fost informaţi cu privire la acest disconfort, iar cei care au fost informaţi au fost asiguraţi atât de constructori, cât şi de candidaţii la Primărie în campaniile electorale, că ferma se va desfiinţa în scurt timp. 

„Când am cumpărat am ştiut că este ferma aici, dar venind ziua, atunci nu puţea. Seara se pornesc ventilatoarele şi nu putem deschide geamurile. Tot Floreştiul pute a căcat, pe româneşte. Seara, de pe la 8 şi jumătate, trebuie să ne luăm mască de gaze. Trebuie să dormim cu ferestrele închise. Multe cazuri sunt de boli chiar grave. Eu nu sunt de acord să se deschidă un coteţ“, a declarat Anca Pop, o clujeancă de 53 de ani care s-a mutat de 5 ani în Floreşti.
 

Un alt localnic, Emil, care a ieşit cu copii în faţa blocului aflat la câteva zeci de metri de fermă povesteşte că a fost informat că s-ar putea să miroasă atunci când a cumpărat apartament aici, dar a vizitat zona ziua şi nu a crezut că va fi aşa de deranjant:  „Acum sunt cu copiii pe afară, dar dacă funcţiona ferma nu am fi putut ieşit. E greu de suportat atunci când se face aerisirea, seara trebuie să închidem geamurile.” În ceea ce priveşte conflictul dintre fermă şi floreşteni, Emil crede că adevărul este undeva la mijloc: „Eu cred că ar trebui să se găsească o soluţie amiabilă“. Maria, care a ieşit la plimbare cu copilul, spune că „seara te pişcă nasul, atât de tare miroase”. 

Primăria va ataca în instaţă autorizaţia 

Primarul Floreştiului, Horea Şulea, susţine că va ataca în instanţă autorizaţia de mediu. „Sunt foarte multe motive care se pot invoca. De exemplu, acele studii pe baza cărora s-a decis autorizarea nu s-au făcut conform normelor europene, probele luate nu au fost făcute cu aparate omologate. Noi am alocat în buget o sumă de bani pentru realizarea unui studiu profesionist de mediu, sunt doar vreo 4-5 firme în Europa care fac aşa ceva“, spune edilul.

Referitor la existenţa fermei înaintea blocurilor din zona, Şulea susţine: „Ce a fost întâi? Ansamblul ANL, aflat la 400 de metri de Fermă! Din 2004 ! Atunci, ferma, care era una de iepuri! Şi nu avea obiect de activitate ! Apoi, în 2006 a apărut ferma de pui şi s-a eliberat prima autoriazţie, când erau deja blocuri la câteva sute de metri de fermă ! 2000-2006 s-a construit la câteva sute de metri de ferma de iepuri, într-o zonă liberă de orice fel de sarcini. Ulterior 2006 ,când a apărut ferma de pui, în baza studiilor de sănătate care au permis acest lucru! Cum s-a transformat ferma de iepuri din 2004 în fermă de pui în 2006? Există vreo autorizaţie de construire/modificare?!?! Acum e momentul ca un JUDECĂTOR să stabilească cine, când şi unde a greşit ! Eu sunt cu actele pe masă. Aştept autorizaţia pentru a avea ce contesta în instanţă!”.

Poziţia Consiliui Judeţean

Consiliul Judeţean Cluj a emis mai multe comunicate în care critica posibilitatea reautorizării fermei. „Având în vedere faptul că ferma a fost autorizată în mod eronat să funcţioneze fără să respecte prevederile PUG 1999, PUZ locuinţe 2003, PUG 2005, când se poate constata fără echivoc faptul că premergător emiterii autorizaţiei integrată de mediu nr. 15-NV6 din 21.06.2006, prin care se autoriza o fermă de păsări de 22.000 capete şi un abator, exista o zonă de locuinţe la mai puţin de 400 m de obiectivele autorizate şi, drept urmare, o fermă care impune o zonă de protecţie sanitară de 1000 m, respectiv un abator cu o zonă de protecţie de 500 m, nu puteau fi autorizate nici la acea dată cu atât mai mult la această dată. Având în vedere numeroasele sesizări recent primite, chiar după dezbaterea publică, prin care se reclamă intenţia Agenţiei pentru Protecţia Mediului Cluj de a aviza funcţionarea fermei în mijlocul cartierului de locuinţe, Preşedintele Consiliului Judeţean îşi reafirmă punctul de vedere referitor la această problemă, sens în care a şi solicitat Prefecturii Cluj, Agenţiei Judeţene pentru Protecţia Mediului, Gărzii Naţionale de Mediu – Comisariatul Cluj şi Direcţiei de Sănătate Publică Cluj să nu avizeze funcţionarea unei ferme între locuinţe”, se arată într-un comunicat. 

Angajată a fermei: „e o luptă de ani de zile”

„E o luptă de ani de zile între primărie şi fermă. În momentul când s-au făcut construcţiile din jurul fermei, în 2006-2007, noi am făcut numeroase cereri la Primărie să atragem atenţia că noi suntem aici. Am încercat şi o înţelegere cu Primăria, nu am ajuns la niciun rezultat”, spune Suzana Dumitrean, contabila firmei care administrează ferma de pui.  

Citeşte şi

Cum au fost înşelaţi sute de clujeni din Floreşti, cea mai mare comună din ţară. Protestul lor la Agenţia de Mediu, un eşec

Cât de bun e struţul în ograda românului: ferma din Sebeş demarată cu banii de la nuntă