Când supravieţuirea unora depinde de gunoaiele altora: „Mâncăm «pagpag» pentru că suntem săraci“
0Circa 800 de milioane de oameni suferă de foame în lume, adică una din 9 persoane, potrivit datelor ONU. Pentru locuitorii săraci din Manila, capitala Filipinelor, resturile alimentare - pagpag în limbajul lor – sunt un fel de mod de a supravieţui pentru cei care colectează carnea şi oasele din gunoaie, cei care le vând şi cei care le cumpără pentru consum.
„Resturile alimentare sunt masa noastră“, spune o femeie într-un scurt documentar pe Youtube. Ea locuieşte în Tondo, un district filipinez din Manila, capitala Filipinelor, şi spune că mâncând resturi alimentare ea şi familia ei economisesc bani deoarece nu trebuie să mai cumpere mâncare de la magazin.
Aceste resturi alimentare, de la fast-food sau de la restaurante, sunt numite, în filipineză, „pagpag“. În documentar se vede clar cum oameni caută, fără mănuşi, în gunoaie, selectează separat pet-urile de plastic, hârtia şi sticlele, iar tot separat resturile alimentare de la restaurante sau fast-food-uri. Prin rest alimentar se înţelege oase şi carne rămasă, aruncate la tomberon. Bucuria vine, spune un intervievat de realizatorii documentarului, când oamenii găsesc bucăţi de carne.
„Pagpag a fost mult timp văzută ca un simptom teribil de foame pe scară largă. A devenit o afacere în părţile marginalizate ale Manilei“, se explică într-un material publicat pe CNN Filipine.
Documentarul detaliază cum funcţionează această mică afacere: cei care selectează oasele şi carnea le fierb şi le pun în pungi, în diferite cantităţi, gramaje, apoi le duc la cei care le vând.
„Vând papgpag de când am venit în Tondo“, afirmă o bătrână filipineză. A început prin a vinde fructe, iar vecinii au sfătuit-o să să facă comerţ cu pagpag deoarece lumea îl cumpără. Mărturiseşte că era îngrijorată cât de sigur şi sănătos este acest pagpag, dar aceeaşi vecini au convins-o că nu e niciun pericol. „E greu să câştigi bine în ziua de azi“, zice ea. Visul acesteia e să aibă propriul ei magazin ca să aibă un venit stabili şi familia ei să nu fie nevoită să rabde de foame.
Secvenţe sunt şi cu cei care gătesc aceste resturi alimentare. Din imagini se vede cum pagpag-ul e fiert a doua sau a treia oară - „resturile au fost în gura altora“, afirmă o femeie ce gătea pagapag pentru familia ei – şi apoi pus în ulei şi prăjit cu sos de roşii, piper, zahăr, puţin oţet.
„Mâncăm pagpag pentru că suntem săraci“, adaugă ea. O dată sau de două ori pe săptămână cumpără astfel de resturi. Le consumă cu orez.
Descrieri ale modului în care găteşte pagpag-ul se găsesc şi în publicaţiile locale precum Philippines Tribune:
„După ce a fost spălat de 3 ori în apă, pagpag-ul se fierbe şi se amestecă cu sos de tomate ca să ascundă gustul rânced şi mirosul de carne stricată. O altă fel de mâncare se numeşte «pagpag prăjit». Carnea este adânc prăjit în ulei încât nimeni să nu facă diferenţa. Este într-adevăr foarte deprimant să vedem o astfel de sărăcie în ţara noastră. (…) Aceasta este faţa sărăciei în Filipine“.
Documentarul se încheie cu declaraţiile unei tinere ai cărei părinţi vând pet-uri, hârtie şi sticle din gunoaie ca să o poarte la şcoală:
„Vreau să le ofer părinţilor mei o viaţă mai bună, o casă, o maşină, o viaţă fără sărăcie“.
Din cifrele ONU, citate de catholica.ro, 795 de milioane de oameni de pe glob rabdă foame, adică 1 din 9. Aceasta în condiţiile în care într-un an de zile se aruncă la gunoi circa 630-670 de milioane de tone de mâncare.
Documentarul:
Mai puteţi citi:
Un român aruncă anual la gunoi circa 129 de kilograme de alimente, în timp ce 4,74 milioane de semeni de-ai săi români trăiesc la limita sărăciei, reiese dintr-un audit făcut la nivelul UE. Sociologii pun fenomenul risipei alimentare şi pe seama „moştenirii“ comuniste.
Mai multe organizaţii non-guvernamentale din Cluj - JCI Cluj, în colaborare cu Repair Cafe Cluj şi Cimbru - organizează sâmbătă o cină comunitară numită Food Waste Combat cu scopul de a demonstra că se poate găti sustenabil şi de a nu mai risipi mâncare.
Se încarcă comentariile...
