Se dă startul campaniei agricole de primăvară. În Bărăgan, porumbul este la putere

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Toată lumea la treabă. Vremea frumoasă din ultimele zile a dat startul campaniei de primăvară. În agricultură se munceşte cu spor pentru ca la vară recoltele să umple hambarele.


Nu numai că au parte de zile însorite tocmai bune pentru munca la câmp, însă fermierii se laudă că ploile abundente au făcut ca solul să fie ideal.

Şi meteorologii au adus veşti bune în această privinţă. Precipitaţiile din ultima perioadă au refăcut rezervele de umiditate din sol şi le-au ridicat la nivelul mediu şi chiar optim, iar îngheţul de care se temeau agricultorii nu s-a produs”,  a anunţat directorul executiv al Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Elena Mateescu.

 În luna martie, în funcţie de caracteristicile meteo ale perioadei, se declanşează însămânţarea culturilor de primăvară. Astfel, dacă solul şi timpul permit, se pot însămânţa culturile din prima epocă: grâul şi orzoaica de primăvară, mazăre, lucerna, trifoi, borceag, când temperatura în sol ajunge la 3-6 grade Celsius, iar la temperatura de 6 grade se pot planta cartofi.

Se însămânţează peste 410.000 hectare

Ca orice muncă la câmp, şi campania agricolă din Bărăgan depinde de condiţiile meteorologice. De exemplu, spun reprezentanţii Direcţiei Agricole imediat după ploaie nu se poate intra pe câmp. “Dacă solul este umed şi căile de acces către exploataţiile agricole sunt impracticabile. Nu are rost să începi însămânţarea”, a precizat directorul DADR Călăraşi, Cristian Costea.

Acesta spune însă că suprafeţele agricole însămânţate toamna trecută nu au fost afectate de vreme. Au fost salvate. Din cele peste 410.700 de hectare de teren agricol din judeţul nostru, au fost însămânţate în toamna anului trecut 221.947 de hectare. Cea mai mare suprafaţă agricolă este ocupată de cultura de grâu, peste 122.930 de hectare care au deja însămânţate. În campania de primăvară urmează să fie semănată o suprafaţă de 188.800 de hectare din care aproximativ 100.000 de hectare de porumb.

Recoltele nu sunt compromise

Temperaturile foarte ridicate şi lipsa precipitaţiilor din lunile noiembrie şi decembrie i-au făcut pe agricultori să se teamă de evoluţia culturilor de toamnă. La începutul lunii ianuarie, fermierii avertizau că un eventual îngheţ ar putea duce la compromiterea culturilor de toamnă deoarece nu există un acoperământ de zăpadă care să le protejze, iar, în multe regiuni agricole, rezerva de umiditate era sub nivelul satisfăcător.
 
“Precipitaţiile din ultima perioadă şi faptul că nu au existat scăderi semnificative ale temperaturilor reprezintă veşti bune pentru toţi agricultorii şi nu se pune problema, cel puţin pentru moment, de compromiterea recoltelor”, a explicat Elena Mateescu.

Muncă multă şi…noroc

Anual, în România se cultivă cu porumb în jur de 3 milioane de hectare, ceea ce reprezintă cea mai mare suprafaţă agricolă din Europa. În Bărăgan, pentru ca recolta să fie pe măsura aşteptărilor, cultivatorii de cereale lucrează ca la carte. “Dacă ai tehnologie de ultimă oră şi fiecare pas pe care îl faci este bine măsurat, iese bine. Trebuie să avem noroc şi cu vremea. Să ţină cu noi, că altfel.. e vai şi-amar. Rămânem fără mâncare”, spun fermierii.
George Popa, cultivator de cereale şi crescător de oi, a vrut de multe ori să renunţe. Multe ierni i-au adus pagubă, atunci când îngheţul a dat peste cap toată munca făcută cu sudoare toamna.„ Semănăm mazăre şi ovăz, dar dacă nu sunt precipitaţii, totul este în zadar. Acum 2 ani am ieşit din iarnă cu 700 de hectare de rapiţă compromise. Dacă nu am furaje, e greu cu atâtea animale”, a precizat Popa.

Să plouă câte puţin

Dacă vremea nu este frumoasă, se duce totul pe apa sâmbetei.  Toma Adrian Dinu, profesor universitar şi decan al Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară-Filiala Călăraşi, spune că previziunile pentru acest an sunt legate exclusiv de vreme. „Dacă plouă câte puţin în fiecare lună până în august, vom avea porumb masiv şi pentru export, dar şi pentru consumul intern. Va fi mâncare pentru toată lumea.  Dacă vine seceta, situaţia se schimbă radical. În privinţa preţului, e greu de ghicit, pentru că fermierii nu sunt niciodată mulţumiţi. Când e prea multă recoltă, scade preţul. Între 0,70 şi 0,90 de bani pe kilogram, eu cred că este un preţ bun, aşa cum a fost anul trecut. Deocamdată, este prematur să ne pronunţăm asupra preţului. Aşteptăm să vedem care va fi vremea în primăvară când fermierii se pregătesc să însămânţeze ogoarele”, spune profesorul Dinu.

În top

Judeţul Călăraşi se menţine ca pondere a producţiilor medii la hectar printre primele din ţară. Conform datelor furnizate de Direcţia Agricolă, în 2013, din 102.940 ha cultivate cu porumb s-au recoltat 96.320 ha, cu o recoltă medie de 5,18 t/ha, maxime de 12 t/ha, în fermele mari şi minime de 3,5 t/ha, în fermele mici.
 

Vă recomandăm şi:

Agricultură. O mie de fermieri, aşteptaţi la APIA să ceară bani pentru terenurile  pe care le exploatează

Toamnă fără precedent în Bărăgan. S-a semănat grâul direct pe mirişte

Guvernul susţine revenirea la cota de 8% TVA în agricultură

Fermierii din Vrancea consideră că agricultura reprezintă singura şansă viabilă de redresare a economiei ţării

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite