Raed Arafat, despre pericolul de după 15 mai: Vin copiii des, o pupă pe bunica. Este foarte probabil ca bunica să ajungă să fie cu COVID-19 în scurt timp

Raed Arafat, şeful DSU atrage atenţia la pericolele care îi pândesc pe vârstnici după 15 mai FOTO Adevărul

Ieşirea din starea de urgenţă şi trecerea la starea de alertă aduce o serie de relaxări pentru români, însă trebuie să fim în continuare responsabili: distanţarea socială se păstrează în continuare, iar purtarea măştii devine obligatorie în spaţiile închise. Vârstnicii trebuie să fie prudenţi în continuare. Acelaşi comportament trebuie adoptat şi de copii şi nepoţi.

Ei nu vor mai avea program limitat pentru a ieşi din casă, însă acest lucru nu-i scuteşte de obligaţii. Autorităţile recomandă ca bătrânii să nu aglomereze locurile publice, dar nici copiii şi nepoţii să nu-i viziteze prea des de acum înainte, având în vedere că sunt una dintre cele mai vulnerabile categorii la infecţia cu COVID-19.

Secretarul de stat Raed Arafat a vorbit, într-o intervenţie la România TV,

despre situaţia bătrânilor din România după data de 15 mai, atunci când va fi ridicată starea de urgenţă şi, cel mai probabil, înlocuită cu starea de alertă.

“Nu va mai exista un program. Şi aici va fi o relaxare, dar în acelaşi timp avertismentul foarte serios pe care îl dau este acela că nu înseamnă că au devenit mai puţin vulnerabili la această boală. Familiile trebuie să aibă mare grijă de protecţie faţă de persoanele respective, iar persoanele respective trebuie să înţeleagă că există asupra lor un risc mai mare decât asupra restului populaţiei. Adică socializezi mult, nu te protejezi, nu mască, nu igienă, vin copiii des, se joacă, o pupă pe bunica. Este foarte probabil ca bunica să ajungă să fie cu COVID-19 în scurt timp. Asta trebuie înţeles, nu încercăm să speriem populaţia. Noi zicem clar care este situaţia reală”, a declarat Raed Arafat.

Două luni de stare de urgenţă

România a ieşit vineri, 15 mai, din starea de urgenţă, la două luni de la instituirea ei prin decret prezidenţial, având în vedere pandemia de coronavirus.

Preşedintele Klaus Iohannis a decretat starea de urgenţă pe teritoriul României pe 16 martie, pentru 30 de zile, ulterior ea fiind prelungită, pe 14 aprilie, pentru încă 30 de zile.

Instituirea stării de urgenţă pe teritoriul României a venit la doar câteva zile după ce Organizaţia Mondială a Sănătăţii declarase pandemie de coronavirus.

Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre s-au înregistrat peste o mie de decese din cauza virusului SARS-CoV-2 şi peste 16.000 de persoane infectate, conform ultimei raportări prezentate de Grupul de Comunicare Strategică. Starea de urgenţă decretată în data de 16 martie a cuprins măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, economic, al sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie şi afaceri externe, precum şi măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate graduală.

Prin decretul din 14 aprilie privind prelungirea stării de urgenţă pentru încă 30 de zile au fost dispuse măsuri de primă urgenţă cu aplicabilitate directă vizând domeniile ordine publică, stare civilă, economic, al fondurilor europene, sănătăţii, muncii şi protecţiei sociale, justiţie, afaceri externe, transporturilor şi infrastructurii, educaţie şi cercetare. În această perioadă au fost emise 12 ordonanţe militare cu măsuri privind toate aceste domenii.