Povestea primei femei aviator. Ce recorduri mondiale a doborât şi cum a sfârşit „Regina înălţimilor”
0
Numele Smarandei Brăescu a făcut înconjurul lumii şi recordurile ei erau evidenţiate în ziarele tipărite în ţări europene şi peste Ocean. Era invitat de onoare la festivităţi şi recepţii din România şi SUA. Peste tot purta cu mândrie ia românească.
Pe 5 iulie 1928, după luni de antrenamente şi sacrificii, realiza primul salt de la 600 de metri, încheiat cu o aterizare perfectă. "În timpul saltului, după ce mi s-a deschis paraşuta, m-am pornit pe râs, aşa singură, în aer, ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengarie". A fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1932, românca a devenit prima femeie pilot din Europa, brevetată ca pilot al SUA.
Aviatoare şi paraşutistă română de renume mondial, Smaranda Brăescu s-a născut la 21 mai 1897, în satul Hănţeşti, comuna Buciumeni, din judeţul Galaţi.
Între anii 1924-1929 a urmat cursurile Academiei de Belle-Arte din Bucureşti, secţia de artă decorativă şi ceramică. Visul său era, însă, să facă o şcoală de paraşutism, care nu exista în România acelor vremuri.
Site-ul www.aviatori.ro scrie că lipsurile materiale i-au determinat pe părinţii ei să o dea la internatul azilului “Elena Doamna” din Bucureşti, ctitorit de soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Disciplina severă din cadrul internatului şi lipsa căldurii vieţii de familie i-au modelat caracterul. La o vârstă destul de tânără, Smaranda Brăescu a pătruns tainele aviaţiei.
Marea şansă a venit în anul 1928
Conform volumului “Aripi Româneşti — Contribuţii la istoricul aeronauticii” (Ed. Militară, 1966), marea şansă a Smarandei Brăescu avea să vină în primăvara anului 1928, cu ocazia unui miting aviatic desfăşurat la Bucureşti, la care au participat şi câţiva paraşutişti germani, printre care şi inginerul Heinecke, inventatorul unei paraşute performante.
Acesta a invitat-o în Germania, promiţându-i sprijin pentru obţinerea brevetului internaţional de paraşutism. Şi astfel, la 5 iulie 1928, a executat primul salt, de la 600 metri înălţime. Prin acest salt, a devenit prima româncă paraşutistă, iar România devenea cea de-a patra ţară din Europa, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, care avea o paraşutistă brevetată. Tot în Germania a învăţat cum se pliază paraşutele, fiind prima femeie care a ştiut să facă acest lucru.
Revenită în ţară, Smaranda Brăescu a executat în următorii doi ani peste zece salturi cu paraşuta în cadrul unor mitinguri organizate de Asociaţia Română pentru Propaganda Aviaţiei (ARPA). Conform www.aviatori.ro, Smaranda Brăescu a avut în 1929 un accident de avion. Un an mai târziu, în 1930 a avut un alt accident, cu paraşuta, şi a stat şase luni în spital. După ce s-a refăcut în urma accidentului din 1930 de la Satu Mare, a plecat din nou la Berlin, de unde şi-a cumpărat o paraşută specială.
Smaranda Brăescu la Paris FOTO muzeulvirtual.ro
În 1931 a primit autorizaţie din partea Comandamentului Superior al Aviaţiei să încerce să doboare recordul feminin, care în Europa era de 4.000 de metri, stabilit de o paraşutistă din Dresda (Germania), iar în America era de 17.654 picioare (feet).
Saltul de la Slobozia din 1931
Astfel, la 2 octombrie 1931, la un an după ce s-a accidentat grav, a reuşit să stabilească un nou record mondial de coborâre cu paraşuta, realizând, lângă Slobozia, un salt de la înălţimea de 6.000 m (în 21 min. şi 25 sec.). Pentru acest prim record naţional absolut (bărbaţi şi femei) a fost decorată cu Ordinul “Virtutea Aeronautică clasa Crucea de Aur”.
În urma acestui succes, susţinută cu fonduri adunate prin colectă publică, Smaranda Brăescu a plecat în Statele Unite ale Americii (SUA).
La 19 mai 1932, Smaranda Brăescu a reuşit să-şi depăşească performanţele anterioare, pe aeroportul din Sacramento, California, sărind cu paraşuta de la o înălţime de 7.233 metri, doborând recordul deţinut de americani, mai notează cartea “Aripi Româneşti — Contribuţii la istoricul aeronauticii”.
A stabilit astfel recordul mondial absolut (femei şi bărbaţi) şi primul record internaţional absolut al României în domeniul sportului aerian.
Regina înălţimilor FOTO muzeulvirtual.ro
Recordul de altitudine al Smarandei Brăescu a fost doborât 20 de ani mai târziu, la 8 mai 1951, tot de un român, Traian Demetrescu-Popa, care a sărit de la 7.250 metri. După mulţi ani, în 1972, generalul Grigore Bastan, din trupele de paraşutişti, urca recordul naţional al României la 9.600 de metri, potrivit www.aviatori.ro. După marele succes obţinut în California, “regina înălţimilor”, cum a fost denumită Smaranda Brăescu, a devenit şi prima femeie europeană brevetată ca pilot în SUA.
A traversat cu propriul avion munţii Iugoslaviei
După marele succes din California, Smaranda Brăescu a plecat în 1934 la New York pentru a urma cursurile de pilotaj. Acestea le-a făcut la aerodromul Curtiss Weight din Valley Stream, obţinând brevetul de pilot civil.
În 1936 îşi cumpără un avion englezesc, de tip Hawk, din donaţiile şi subvenţiile ce i-au fost acordate, avion pe care l-a numit “Aurel Vlaicu”. La 27 aprilie 1936, a traversat cu propriul ei avion Munţii Iugoslaviei.
Decorată de regele Carol al II-lea FOTO muzeulvirtual.ro
În Enciclopedia României, cariera fulminantă a Smarandei este notată minuţios. După ce a urmat cursuri de paraşutism la Berlin, în vara anului 1928 a executat primul său salt. În presa vremii a declarat că s-a simţit „ca un copil căruia i-a reuşit o ştrengărie”.
Din acest moment, România a devenit cel de-al patrulea stat european, după Franţa, Cehoslovacia şi Elveţia, cu o femeie paraşutist brevetată. Deşi cariera a suspus-o la grele încercări, nu s-a dat bătută niciodată. Obişnuia să spună: „Viaţa mea nu înseamnă nimic dacă o ţin numai pentru mine. Viaţa mea o dăruiesc ţării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă şi plină de glorie”.
În ţară a executat peste zece salturi cu paraşuta, în următorii doi ani, cu mari peripeţii. La Braşov, motorul avionului s-a oprit în momentul decolării, la Brăila a căzut în Dunăre, la Cluj-Napoca şi Satu Mare a aterizat în copaci.
Singură la bord
Site-ul www.aviatori.ro mai arată că, la 19 mai 1937, Smaranda Brăescu a făcut un raid la bordul avionului său de 1.100 kilometri, în linie dreaptă, deasupra Mediteranei, de la Roma la Tripoli (Tunisia). A zburat şase ore şi zece minute până la Sorman (65 de kilometri de Tripoli), unde a fost nevoită să aterizeze forţat.
De la Tripoli s-a îndreptat spre Atena şi, de acolo, survolând Bulgaria, a aterizat la Bucureşti. A devenit astfel prima femeie-pilot din lume, care s-a încumetat să parcurgă la bordul unui avion cu parametri tehnici relativ scăzuţi o distanţă aşa de mare. Prin aceasta, zborul ei a fost considerat o performanţă.
Următorul zbor l-a efectuat tot singură la bord. A acoperit ruta Londra-Bucureşti cu escală la Paris, în condiţii meteo deosebit de dificile. Ziarele din ţară şi străinătate au scris pe larg despre performanţa obţinută de o femeie, în condiţii atât de vitrege.
Smaranda Brăescu, prima femeie aviator FOTO muzeulvirtual.ro
La 9 mai 1945, la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, Smaranda Brăescu se afla în garnizoana din Trencin (Cehoslovacia) la dispoziţia unei escadrile aviatice, misiunea ei constând în transportarea răniţilor, medicamentelor, utilajelor sanitare şi personalului medical.
Condamnată la închisoare, ascunsă de călugăriţe
La revenirea în ţară, s-a retras în mijlocul familiei, la sora şi nepoatele sale din Bucureşti. Opoziţia sa faţă de comunism i-a adus o condamnare la închisoare. Însă Smaranda Brăescu a reuşit să scape de arestare, după ce s-a refugiat la călugăriţele greco-catolice din Congregaţia Surorilor Maicii Domnului din Jucu, judeţul Cluj.
S-a îmbolnăvit grav şi a fost operată în clinica medicului Iuliu Haţieganu. Marele medic nu a reuşit să îi salveze viaţa, iar Smaranda Brăescu a fost îngropată sub numele de Maria Popescu în Cimitirul Central din Cluj. Smaranda Brăescu a murit la 2 februarie 1948. Din noiembrie 2018, memoria eroinei românce este cinstită prin monumentul amplasat în Cimitirul Central.
Smaranda Brăescu (n. 21 mai 1897, Hănţeşti, judeţul Galaţi - 2 februarie 1948, Cluj) a fost prima femeie paraşutist din România şi printre primele din lume. În 1931 a efectuat un salt de la 6.000 m cu care a doborât recordul feminin mondial, iar în 1932, cu saltul de la 7.233 m, a bătut recordul mondial deţinut de un american.
Salt fără mască de oxigen
Saltul din anul 1931 a fost însă decisiv pentru cea care avea să fie numită, pe bună dreptate "Regina zborului". După ce a primit de la Comandamentul Aviaţiei Militare aprobarea de a încerca să doboare recordurile feminine stabilite în Europa şi America, pe 2 octombrie 1931, a zburat către Bărăgan.
Însoţită de două avioane, unul medical, iar altul cu un oficial al Aeroclubului, a decolat la bordul unui avion francez, de pe aerodromul din Pipera. Avionul s-a ridicat până la altitudinea de 6000 m, de unde Smaranda Brăescu a efectuat saltul cu paraşuta, fără mască de oxigen. Altitudinea de 6000 m a fost confirmată de barografele supravegheate de oficialul Aeroclubului, precum şi de altimetrul avionului, care în momentul saltului indica 6200 m.
După zeci de ani, Smaranda are un monument în cimitir FOTO Ioan Ciorca
Aşa cum notează Enciclopedia României, după cele 21 minute şi 25 secunde cât a durat saltul, paraşutista a avut o aterizare reuşită, într-un lan de porumb din Bărăgan, în apropierea gării Sărăţuica, la 28 km de Slobozia. Saltul a fost confirmat de Federaţia Aeronautică Internaţională. În acest fel Smaranda Brăescu a ajuns să deţină recordul naţional la saltul cu paraşuta, atât la femei cât şi la bărbaţi, precum şi recordul feminin la nivel mondial. Pentru acestă performanţă a fost decorată cu Crucea de Aur a ordinului Virtutea Aeronautică.
Prima femeie pilot din Europa
Smaranda Brăescu nu s-a oprit însă aici. A continuat să lupte pentru a deveni cea mai bună. A ajuns în SUA unde îşi propusese să depăşească recordul bărbătesc de 21171 picioare (7233 m) deţinut de un american. După antrenamente la San Francisco, la 19 mai 1932, avionul a atins altitudinea de 24 200 de picioare (7 400 m), de unde a sărit românca.
Barograful a fost trimis la Washington National Aeronautic Association, unde a fost recunoscută şi proclamată învingătoarea recordului mondial de coborâre cu paraşuta. În 1932 a fost primul aviator european care a obţinut brevetul de pilot în SUA.
Vă mai recomandăm şi:
„Operaţiunea Inimaginabil”, planul secret al lui Churchill pentru al Treilea Război Mondial
Se încarcă comentariile...
