Motocicleta condamnaţilor. Cum au reuşit trei deţinuţi să construiască un motor în temniţă
0
Intelectual de marcă al României, Sorin Tulea, fost pilot şi inginer, şi-a petrecut 15 ani din viaţă în închisorile comuniste, fiind întemniţat pentru înaltă trădare. La Aiud, alături de alţi specialişti a construit o motocicletă unicat, piesă care se păstrează la Memorialul Victimelor Comunismului din Sighet.
După eliberare, comandorul a fost trimis cu domiciliu obligatoriu în comuna ialomiţeană Lăţeşti. Filmul construirii motocicletei de către o echipă de specialişti a fost povestit în câteva interviuri chiar de comandorul Sorin Tulea, decedat în 2005. Piesa unicat a fost realizată din piese demontate de pe două motoare americane de avion şi a fost gata în 8 luni. Măiestria cu care a fost realizată a uimit România.
„Eu am stat 13 ani şi jumătate la Aiud. În Aiud în realitate erau 4 închisori distincte care nu aveau nici o legătură una cu alta. Era celularul mare din Aiud, era faimoasa Zarcă din Aiud, erau secţia 1 şi secţia 2, unde erau deţinuţi de drept comun, şi pe urmă aşa zisa Aiud-Fabrică. Eu am avut noroc, încă de la început am ajuns să lucrez în Aiud fabrică. Am lucrat la biroul de proiectare, şi acolo trebuiau lucrate fel de fel de maşinării ceea ce se cheamă în regie proprie sau în autoutilare.
La Aiud-fabrică era foarte multă lume, erau specialişti, erau ingineri de mâna întâi, toată conducerea de la Reşiţa era acolo, toată conducerea de la Malaxa, o serie întreagă de mari ingineri care lucraseră pe la IAR Braşov şi aşa mai departe.
Şi a venit o trăznaie mare, o trăznaie care pur şi simplu a încuiat conducerea, pe comandantul închisorii. Ordin: să proiectăm şi să executăm o motocicletă cu motor cu tot, în fabrică. Era ciudat.
Ei, realizaţi că s-a făcut aşa ceva. S-a făcut un colectiv de 3 ingineri ca să proiectăm un motor de motocicletă şi să facem o motocicletă. Era acolo inginerul Stambuleanu Adrian, care fusese director tehnic la Uzinele IAR din Braşov, era generalul Costel Nicolau care a fost director tehnic la Aeronautice, şi cu mine .
Comandorul Sorin Tulea(stânga) a recuperat motocicleta şi a donat-o muzeului din Sighet FOTO Memorialul Sighet
Prima problemă care s-a pus a fost a utilajelor, hai domnule să le facem, că altă distracţie n-avem. Facem o motocicletă, dar pentru asta ne trebuie utilajele şi materialele necesare. Şi atuncea am făcut o listă. Am căpătat un strug de foarte mare precizie, o maşină universală de frezat, o maşină universală, un Tos cehoslovac de rectificat, un cuptor de tratament termic, o presă hidraulică.Toate materiale din care se putea lucra un motor de motocicletă, trebuiau oţeluri, aliaje uşoare şi aşa mai departe”, a povestit Sorin Tulea în două interviuri, unul realizat de Liana Petrescu, 1995 (Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 150) şi unul realizat de Claudia Voiculescu, 1997 (Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 260).
Au scos piese din motoare de avion
Ca să poată realiza motocicleta, specialiştii aveau nevoie de piese. Într-o zi, la închisoare un camion a descărcat 2 motoare de aviaţie rămase de pe la avionele de bombardament americane, de prin timpul războiului. Conducerea i-a îndemnat să le ia şi să scoată materiale din ele. Au făcut bucăţi motoarele şi au scos dinăuntru tot ce au crezut că se poate utiliza pentru construcţia motorului.
Proiectul de motor a fost făcut de inginerul Stambuleanu, cutia de viteză a fost făcută de Costel Nicolau şi restul instalaţiei şi motorul au fost făcute comandaorul Sorin Tulea.
(…) Din supapele de la motoarele americane, restrunjite, am făcut supape pentru motocicleta noastră, din toată şurubăria motorului, pentru că erau oţeluri de foarte, foarte bună calitate, am făcut şuruburi de asamblare. Şi acuma se punea problema lucrării propriu zise, de anumite piese care nu se puteau face…
Ce am realizat acolo, când povestesc unui inginer nu crede că s-a realizat acolo turnarea centrifugală şi turnare sub presiune pentru aliaje de aluminiu făcute şi dispozitivele de turnare şi centifugare…
Rezultatul a fost că de când a început toată povestea şi până când a fost gata făcut motorul au trecut vreo 8 luni de zile, da motorul a mers, i-am făcut un banc de încercare acolo şi a mers la 8.000 de ture.
Şi au trimis să se proiecteze pe la diferite uzine din România, să facă un prototip de motocicletă şi pentru că au aflat că eram atâţia deştepţi la Aiud, s-a apelat şi la noi ăştia.
Motocicleta construită de deţinuţi FOTO Memorial Sighet
Şi s-a realizat o motocicletă în 2 cilindri, fiecare cilindru în 250 de cm cubi cu supape în cap, în 4 timpi. Încercarea motocicletei am făcut-o eu prin curtea fabricii de la Aiud. După care motoreta a fost luată de acolo şi gata. După aia n-am mai ştiut nimic, a explicat unul dintre foştii deţinuţi politic. După ani de zile, motocicleta a fost recuperată.
Salvată de la topit
După ce a fost eliberat din închisoare, inginerul Stâmbuleanu a revendicat motocicleta, care i-a fost dată şi a fost păstrată de acesta la locuinţa lui. De la moartea lui Stambuleanu, în 1986, a zăcut în aer liber fiind atacată de rugină. În 1990, Sorin Ţulea a salvat-o de trimiterea la topit. Această motocicletă trebuie să ajungă la Muzeul Sighet, să se vadă de ce-au fost în stare din punct de vedere tehnic să facă nişte deţinuţi, făcând din nimica o motocicletă. Este foarte greu de crezut…e foarte greu de crezut, în condiţiile alea să creezi un motor care să meargă la 8000 de ture, spunea Sorin Tulea.
Condamnat la 15 ani de închisoare
Aviator militar, locotenent-comandor, inginer de aviaţie la IAR Braşov, Sorin Tulea a fost arestat în 1948 şi condamnat la 15 ani de închisoare pentru ”înaltă trădare”. A fost încarcerat la Malmaison, Jilava Uranus, Aiud, Gherla, iar la eliberare a fost trimis cu domiciliu obligatoriu la Lăteşti. Născut la Roman în 1915 a venit în Bucureşti în 1918, alături de familie, tatăl său fiind colonel de artilerie. A avut o carieră împresionantă, a fost unul dintre specialiştii de marcă ai României. Inginer aeronautic, fost pilot cu gradul de locotenent comandor.
Într-un interviu realizat în 1995, la vârsta de 80 de ani, Sorin Tulea a rememorat momentul arestării sale.
Am făcut studiile în Bucureşti, am fost un timp inginer la uzinele IAR din Braşov, am făcut doi ani şi jumătate de război, 15 ani şi jumate şi 7 luni de închisoare şi acum sunt pensionar.
Comandorul Sorin Tulea FOTO Memorial Sighet
…Şiam că sunt urmărit de Securitate, ca şi alţi colegi aviatori. Şi atuncea am plecat la Braşov, la nişte prieteni, m-am retras acolo. Dar m-au găsit şi acolo. Şi într-o zi, eram cu motocicleta pe stada Lungă la Braşov, a venit o maşină din spate, am simţit că sunt urmărit. Am luat-o la goană cu motocicleta, ăia după mine exact ca-n filmele astea seriale acuma, eu pe motocicletă ei, cu maşina. La un moment dat m-au depăşit, mi-au tăiat drumul, s-au dat jos vreo 4 din maşină cu pistoalele în mână, şi m-au luat pe sus în mijlocul străzii Lungi la Braşov. Lumea a rămas cu gura căscată pe trotuar când au văzut toată scena asta. M-au luat la Bucureşti, la Malmaison, cercetări, proces…
La proces eram într-un grup din care nu cunoşteam mai pe nimeni. Era un prieten de-al meu din aviaţie care însă era deja gata plecat în străinătate. Şi mai era fostul şef al gării Braşov, un fost schior din Braşov, că am uitat precis cum îl chema, pe urmă un locotenent sau un căpitan de la Vânătorii de munte, fel de fel de figuri din aste pe care nu-i văzusem niciodată şi pe care atuncea i-am cunoscut. Am fost condamnat la 15 ani pentru înaltă trădare.
Comandorul Sorin Tulea, autorul mai multor cărţi FOTO Memorial Sighet
Am făcut 11 luni de închisoare la Malmaison, după care câteva zile la Jilava, după care 2 sau 3 luni de zile la închisoarea de la Uranus – eram acolo atuncea în vederea procesului -, după care iar m-au dus la Jilava, după care am ajuns la Aiud. Şi la Aiud am stat, din 15 ani, am stat 13 şi jumătate. La un moment dat ne-a mutat la Gherla. La Gherla am stat vreo 4 luni după care iar ne-a adus înapoi la Aiud. Şi după 15 ani m-au dat afară de la închisoare, adică nu m-a dat afară, m-a dus întâi în domiciliu obligatoriu în Bărăgan, la Lăteşti. Fragment dintr-un interviu cu Sorin Tulea, realizat de Liana Petrescu în 1995 în Arhiva de Istorie Orală a Memorialului Sighet, interviul nr. 150.
Vă mai recomandăm şi:
Povestea conacului poleit cu aur. Cum l-au transformat comuniştii în fermă de pui
Se încarcă comentariile...
