FOTO Brâncuşi din Bărăgan. Ion Vlad, sculptorul care le-a dat lecţii francezilor la Sorbona

Publicat: 13.06.2014 18:31

Ultima actualizare: 07.08.2022 16:06

Deşi s-a născut la Feteşti, Călăraşiul l-a adoptat încă din primii ani de viaţă. Nu a cunoscut însă consacrarea în ţară, ci la Paris. Cariera sa fulminantă a început exact în momentul în care a decis să părăsească România.

În 1965, la vârsta de 45 de ani începe o nouă viaţă. Acum, autorităţile din Călăraşi încearcă să-i reabiliteze imaginea, deoarece înainte de Revoluţie era interzis să-i pomeneşti numele.
“Din cauza plecării sale a fost văzut ca un transfug. Şi nu numai el, ci şi alţii. Vorbim aici şi despre scriitori care au ales străinătatea, înainte de 1990. Erau scoşi definitiv din memoria comunităţii. Ion Vlad este una dintre cele mai reprezentative figuri ale Călăraşiului. Un veritabil Brâncuşi din Bărăgan. Mulţi ani, Călăraşiul şi Feteştiul, locul unde s-a născut sculptorul, au dus o adevărată bătălie pentru a-l asimila”, povesteşte prof. Sorin Danciu, directorul Direcţiei de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi. Autorităţile locale încearcă acum să facă o reparaţie morală şi vor să aducă o parte din operele sale în Bărăgan.

“Întreaga sa creaţie s-ar fi putut pierde după decesul său. O nepoată care a moştenit apartamentul din Franţa a scos în curtea imobilului toate lucrările. Cineva le-a luat imediat şi le-a dus la în târg de artă. Abia acolo s-a aflat ale cui sunt şi cât valorează. Acum sunt în posesia unor colecţionari. O parte din acestea intenţionăm, cu sprijinul Consiliului Judeţean, să le aducem la Călăraşi”, spune Danciu. În Călăraşi, în curtea liceului Mihai Eminescu există o singură replică după o lucrarea de-a sa care este expusă în faţa Universităţii din Sorbona.

Este vorba despre capodopera sa, statuia lui Mihai Eminescu, turnată în bronz, de 2,5 metri înălţime, în oraşul luminii chiar la centenarul naşterii poetului, în iunie 1989.

Trei neveste de o frumuseţe răpitoare

Cei care l-au cunoscut spun desprere Ion Vlad că era vesel, plin de vervă, mare recitator şi iubea femeile. „Dovadă sunt cele trei căsnicii ale sale. Toate soţiile au fost de o frumuseţe răpitoare. Prima a fost actriţă şi poetă, cea de-a doua topmodel, iar ultima, se pare că ar fi fost stewardesă în tinereţe. Nika Gatoski, aşa se numea, era nepoata secretarului general al regelui Carol al-II-lea”, povesteşte scriitorul Emil Druncea, autorul lucrării despre marele sculptor. Şi Ion Vlad provenea dintr-o familie înstărită de boieri din Bărăgan. Bunicii săi fuseseră boieri, iar domeniul lor de la Feteşti se întindea până la malurile Borcei.

Locul nesfârşitului dor

Chiar dacă a trăit departe de ţară şi s-a întors în România în 1990, artistul povestea mereu cu nostalgie despre Bărăgan. Se declara îndrăgostit iremediabil de locurile natale. „Creştin, plin de legende şi mituri păgâne...născut pe malul Borcei, vedeam valurile dispărând şi noi valuri ridicându-se la orizont. Priveam curenţii trecând şi vântul care lua cu el tot ce era ”în aer”. Nu inventezi roata în fiecare zi. ...Feteştii este leagănul meu, şerpii de apă suiţi pe maluri mi se păreau colonade spre cer, iar scoicile casa misterelor. Este acolo locul nesfârşitului meu dor....Şi azi ” îmi şopteşte bunica” despre fetele din sat care se aruncau în fântâna cu cumpănă pentru a nu fi luate de turci, şi azi ”mă uit” în fântâna aceea şi parcă le aud plânsul. Fântâna Fecioarelor!”, spunea artistul.

Casa riscă să se prăbuşească

Casa din Feteşti-sat în care a văzut lumina zilei la 24 mai 1920 încă se încăpăţânează să reziste sub vremuri. Scriitorul Emil Druncea, autorul monografiei marelui sculptor român în limba română şi în traducere în limba germană, povesteşte că intenţionează să transforme locuinţa într-o casă memorială. “Din păcate, pentru că nu sunt fonduri, deşi am înaintat memorii inclusiv la Ministerul Culturii, casa riscă să se prăbuşească. O parte din ea a fost vândută unei familii şi renovată, iar cealaltă, aflată în proprietate unei nepoate a artistului care locuieşte în Canada, ar urma să-mi fie donată. Abia peste un an se va realize acest lucru. Până atunci este posibil ca totul să se prăbuşească. Déjà au fost sparte ferestrele şi au fost furate sobele şi ce se mai afla în interior. Păcat că nimeni nu doreşte să se implice şi să salvăm memoria acestui mare artist român”, spune scriitorul Emil Druncea.

Aici a locuit sculptorul până la vârstă de 5 ani, alături de părinţii săi, apoi s-au mutat la Călăraşi. Scriitorul Emil Druncea s-a documentat şi a adunat mărturii despre Ion Vlad mai bine de 15 ani. Cartea “Ion Vlad-sculptor” a fost publicată în 2009. După patruzeci de ani de creaţie şi opt cărţi publicate, scriitorul feteştean Emil Druncea a fost inclus în Istoria Literaturii, lucrarea de 1.074 paginii fiind opera criticului literar Mihai Istrate, profesor la Universitatea din Craiova.

Cartea, lansată în mai multe oraşe

Scriitorul Emil Druncea a lansat cartea “Ion Vlad-sculptor” pe 17 iunie 2009, la Olteniţa, după ce a prezentat publicului această lucrare la Feteşti şi Călăraşi. Amalia Dincă, profesor şi critic de artă a fost cea care a prezentat structura lucrării:
“Cartea este structurată în trei capitole: “Călător printre statui”, “Primele semne” şi “Întregirea rugăciunii”, ultimul fiind capitolul de originalitate şi principal al lui Emil Druncea, care este şi poet. Şi-a dat măsura de a face documentare istorică pentru această lucrare. Ea este una foarte la obiect, una foarte documentată, avem aici colecţionari ai operelor lui Ion Vlad, un tabel cronologic, originile sculptorului, dar cel mai important lucru sunt lucrările pe care noi nu le ştiam şi la care nu aveam acces aici în ţară, sunt lucrări în principal create la Paris, unde şi-a conturat viziunea artistică, pentru că această viziune a lui Ion Vlad este una foarte complexă. De aceea există şi anumite dispute referitoare la maniera stilistică în care marele sculptor a lucrat. Cel mai bun dintre punctele forte al lucrării este prezentarea galeriei Cantaragiu, o familie de iubitori de artă din Germania, de medici, care a cumpărat în mod frecvent lucrări de la sculptorul Ion Vlad. Această galerie reprezintă lucrări de maturitate ale sculptorului, ce interesează pe toţi specialiştii pentru că aici artistul şi-a împlinit viziunea plastică. În această lucrare sunt evidenţiate şi lucrări din ţară-din sectorul public şi care au făcut parte ca viziune de începutul carierei artistice. Important este că Emil Druncea, care nu l-a cunoscut pe Ion Vlad, şi-a luat această plăcută povară de a se documenta asupra acestei personalităţi în adevărata complexitate.”

Citește și: CM 2014. Nishimura, Isus pe Corcovado. Croaţii îl batjocoresc pe japonezul care i-a dezavantajat cu Brazilia

A învăţat să gândească şi să iubească

La Călăraşi, în oraşul de pe malul Borcei, unde a ajuns la vârstă de 5 ani, Ion Vlad, sculptorul care a realizat faţada Operei Române, dar care şi-a câştigat faima peste hotare, a învăţat să gândească şi să iubească, după cum mărturisea.

A absolvit clasele primare, gimnaziul şi liceul Barbu Ştirbei la Călăraşi unde şi-a şi petrecut o bună parte a tinereţii sale. De aici a plecat la Bucureşti, unde a studiat la Şcoala de Arte Frumoase cu maestrul Cornel Medrea, după care devine profesor de sculptură la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din Bucureşti. În anul 1964 i se acordă Premiul de Stat. Cu toate acestea, simte că peste graniţe va avea loc adevărata sa consacrare. Lucru adevărat, având în vedere că imediat aprecierile şi recunoştinţa nu au întârziat să apară.

Obţine cetăţeania franceză în 1972

Cariera spectaculoasă a sculptorului începe odată cu plecarea din România. Ion Vlad a părăsit ţara în 1965, la vârsta de 45 de ani, şi se stabileşte la Paris. În 1967 i s-au comandat 5 sculpturi pentru Espace Pierre Cardin din Paris, iar din anul 1969 a devenit profesor titular de sculptură şi desen la Centrul American din Paris. În anul 1972 i se acordă cetăţenia franceză, iar din 1975 a devenit profesor suplinitor de sculptură şi desen la Universitatea din Sorbona. În ţată, cele mai reprezentative lucrări ale sale sunt faţada Faţada Operei Române din Bucureşti şi cea Spitalului Oneşti.

Statuia lui Eminescu, piesa de rezistenţă

Printre lucrările mai importante din perioada franceză a artistului se numără o decoraţie murală din beton, de 100 mp, realizată în 1978 pentru Musique, Diffusion Francaise, La Bois-Colombes, şi două sculpturi murale în bronz şi ciment, din anul 1979, realizate pentru Spitalul Saint Joseph din Stockton, San Francisco (California).
În 1980 îşi instalează un al doilea atelier la Nisa, iar până în 1991 îşi împarte activitatea între Nisa şi Paris. Capodopera creaţiei sale este Statuia lui Eminescu, amplasată lângă Universitatea Sorbona- Paris. Statuia, turnată în bronz, la dimensiunea de 2,5 metri înălţime, a fost amplasată în oraşul luminii chiar la centenarul naşterii poetului, în iunie 1989.

Omagiu

Se stinge din viaţă la Paris, la vârsta de 72 de ani, în urma unei intervenţii chirurgicale. Este înmormântat în Cimitirul Montparnasse din Paris, alături de Brâncuşi. Drept omagiu pentru opera sa, în Feteşti a luat fiinţă Asociaţia Culturală "Ion Vlad" condusă de biograful lui Ion Vlad, Emil Druncea. O Asociaţie Ion Vlad s-a înfiinţat şi în oraşul german Salszgitter.

Concurs de eseuri si artă plastică

La Călăraşi, în memoria artistului s-a organizat în 2011 prima ediţie a concursului de eseuri şi artă plastică "Ion Vlad". Competiţia a fost dedicată elevilor din clasele a VII-a şi până la a XII-a. "Este o manifestare pe care noi, Inspectoratul Şcolar Judeţean, o iniţiem în memoria unuia dintre cei mai mari sculptori de pe teritoriul României uitat, din păcate, de contemporani. Este vorba de Ion Vlad, născut la Feteşti, judeţul Ialomiţa, dar care şi-a făcut studiile gimnaziale şi liceale la noi, la Călăraşi. A fost absolventul liceului "Ştirbei Vodă". Un artist plastic de excepţie care din 1967 a trăit în Paris, unde a şi creat. Cea mai importantă lucrare a lui este un bust a lui Mihai Eminescu de 2,5 metri şi care se află chiar în faţa Universităţii Sorbona din Paris. Pentru noi, călărăşenii, această manifestare reprezintă un mod pentru a ne sfinţi cu adevărat valorile contemporane sau valorile care pentru mine sunt perene în această zonă", a precizat prof. Constantin Tudor, inspector general adjunct al Inspectoratului Şcolar Judeţean Călăraşi.

Un nume pentru un muzeu

Pentru a-i cinsti memoria marelui artist, în oraş se fac de câţiva ani demersuri pentru înfiinţarea unui muzeu care să poarte numele Ion Vlad. Chiar în fostul sediu al Primăriei va fiinţa un muzeu de artă, la fel ca în Bucureşti, Cluj, Timişoara şi Constanţa. Directorul Muzeului Dunării de Jos din Călăraşi, Marian Neagu, spune că este tot mai aproape de a-şi vedea visul cu ochii. „Un muzeu de artă este un lucru extraordinar pentru oraşul nostru, idee pentru care am militat încă din anii 80. Mă bucur că încet, încet acest vis prinde contur. Un muzeu nu face decât să înfrumuseţeze comunitatea şi să păstreze vie amintirea celor care au lăsat ceva în urmă“, spune Marian Neagu.

Lucrările, în posesia unor colecţionari

Lucrările sculptorului Ion Vlad, considerat al doilea ca valoare în lume după Brâncuşi, se află în mare parte în posesia unor colecţionari şi nu au încă o cotă de piaţă stabilită, deşi există voci care spun că una dintre piese s-ar fi vândut cu 2 milioane de euro. „ Deşi este un sculptor foarte aşezat din punct de vedere estetic, operele sale nu au o cotă de piaţă. Nu este stabilită valoarea acestora. Ştiu că cea mai mare parte a lucrărilor sale, desene şi sculpturi, au fost cumpărate de familia de medici Cantaragiu din Germania, mari iubitori de artă, prieteni ai artistului. Au fost cumpărate ca între prieteni, în niciun caz nu s-au plătit sume exorbitante”, spune Amelia Dincă, critic de artă.