FOTO Belşug de grâne. Cum hrănea Bărăganul interbelic toată Europa Centrală
0
Renumit pentru recoltele-record, Bărăganul era un punct important pe harta exporturilor de cereleale şi în perioda interbelică. Tranzacţiile se făceau de doi mari exportatori de grâne: unul român, celălalt evreu. Transportul unui vagon de cereale de la Călăraşi la Viena costa 5.000 de lei.
Recolta vândută se consumă în mare parte în judeţ, o alta trece în judeţele de munte învecinate, însă grosul lua calea exportului prin Constanţa, Brăila sau în susul Dunării. În monografia judeţului Ialomiţa 1933-1938, întocmită de bancherul Ioan I.Mihăilescu, directorul Băncii Naţionale a României-Filiala Călăraşi, se menţionează faptul că la Călăraşi existau 39 de comercianţi de cereale, la Urziceni-21, Slobozia-11, Lehliu13 şi Ţăndărei-7, majoritatea dintre ei români, însă existau şi greci, bulgari şi evrei.
Bancherul menţionează că în 1937 prin oboare au trecut 53.424 care de cereale, în valoare de peste 235 milioane de lei, în timp ce în 1938, an agricol excelent, s-au tranzacţionat 94.428 de care, în valoare de 320 milioane de lei.
Progresul comerţului cerea raţionalizare
Ori de câte ori sunt cereri mari de cereale din ţările Europei Centrale, preţurile cerealelor la Bursa din Călăraşi sunt mai ridicate decât cele de la Brăila, cu diferenţa de transport a costului între cele doup porturi. La Călăraşi, exista la acea vreme o bursă de mărfuri în care erau înregistrate o parte din tranzacţii, majoritatea încheiate în cafenele. „Silozurile de cereale ce vor fi construite în decurs de un an vor aduce o înviorare comerţului cu cereale şi însemnate foloase agricultorilor.
Pentru progresul comerţului din acest judeţ se cere raţionalizarea agriculturii, o bună valorificare a produselor şi dezvoltarea industriei care să înstărească pe consumatori”, notează Mihăilescu în monografia judeţului Ialomiţa. O altă observaţie interesantă este legată de vreme. „ Din cauza secetelor care au bântuit în ultimii ani în judeţul Călăraşi, lipsa banilor se resimte pretutindeni, iar consumatorii se abţin de la cumpărături. Comercianţii sunt descurajaţi din cauza vânzărilor restrânse şi a impozitelor apăsătoare. De aceea, comerţul este în regres. Comerţul a avut o periodă de înflorire, însă scăderile neaşteptate de preţuri în anii 1931-1933 au ruinat pe mulţi”, se precizează în monografia întocmită de Ioan I. Mihăilescu.
Reguli stricte
Până să ajungă în străinătate, cerealele urmau un întreg traseu în Bărăgan. Pentur buna desfăşurare a exportului, existau o serie de reguli. Cine nu le respecta, ieşea din joc. În primul rind, arvunirea grânelor înainte de strângerea recoltelor nu era practicată în judeţul Ialomiţa şi nici nu era permisă.
“Nu sunt premise vânzările de cereale pe şosele, în cârciumi şi nici strângerile lor din sate de câtre negustori, întrucât preţurile reale nu pot fi obţinute de producător decât în oboarele oficiale. Cerealele vândute în oboare sunt descărcate în magaziile comercianţilor sau exportatorilor sau în magaziile din gări”, spune Mihăilescu. De aici, interveneau alte reguli stricte. Marfa ajungea în port doar transportată de căruţaşii locali, iar transbordarea în vase o fac doar hamalii înregistraţi.Totul se făcea pentru protejarea mărcii locale.
Cât costa un transport
Ca şi în zilele noastre, nimic nu se făcea gratis. Pentru transportul mărfii de la magazine la şlep sau vapor şi încărcare se plăteau 1.250 de lei pentru fiecare vagon. De aici sunt expediate în portul Constanţa, unde sunt plătite de obicei cele mai bune preţuri. Transportul unei vagon de cereale din gări până la Constanţa costa circa 2.000 de lei. Cerealele încărcate în şelpuri la Călăraşi sau Gâldău sunt transportate fie la Brăila fie în susul Dunării în ţările din Europa central. Transportul unui vagon de cereal cu şlepul de la Călărşai la Brăila costă între 1.000 şi 1.750 lei.
Vă recomandăm şi:
FOTO Marii artişti ai României interbelice, îndrăgostiţi de Călăraşi
FOTO Cum făceau speculanţii legea în Bărăganul interbelic
FOTO Cum se făceau producţii-record în Bărăganul anilor 30. La câmp munceau zilieri de peste Prut
FOTO Cum a făcut ciuma prăpăd în Bărăganul Primului Război Mondial
Se încarcă comentariile...
