FOTO Cum arăta odinioară oraşul de pe malul Borcei: un cazinou, prăvălii şi grădini cochete cu flori

0
Publicat:
Ultima actualizare:

În perioada interbelică, urbea de pe malul Borcei avea un aer aristocratic, iar oamenii socializau pe cea mai circulată arteră. Se numea locul de promenadă. Aici se întâlneau toţi negustorii oraşului, care puneau la cale ce stofe fine să mai aducă de la Paris ori ce reţete sofisticate de preparate să le prezinte clienţilor din restaurante.

Toate acestea mai sunt  "însufleţite" astăzi doar de fotografiile păstrate la Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Călăraşi sau la Arhive. În „Monografia Muncipiului Călăraşi“, coordonată de Nicolae Ţiripan, directorul Arhivelor se menţionează că încă din 1837, autorităţile au manifestat un  interes deosebit pentru modernizare. „În numai câţiva ani, fostul târg devine un adevărat oraş....Aspectul edilitar începe să se schimbe. Locul caselor mici şi insalubre este luat de alte mai spaţioase“. Încet, încet, oraşul capătă altă înfăţişarea. „Este ridicat planul topografic parcelar de către inginerul Petru Radovici, după ce oraşul fusese vizitat în acelaşi scopt de Spiru Haret“, se precizează în aceeaşi lucrare.

Comerţul de odinioară

Pe vremuri, centrul oraşului era însufleţit de la un capăt la celălalt. Astăzi, zona este una aproape pustie. Pentru că tinerii s-au mutat în alte cartiere ale oraşului, aici au rămas doar pensionarii. Pe vremuri, oamenii stăteau la taclale şi încercau să-şi îmbie clienţii cu mărfurile din prăvălii. Pe strada Sfântul Nicolae, care începe exact de la parcarea Consiliului Judeţean, negustorii de toate felurile erau la datorie. Croitorii, ateliere de mobilă, stofe, librării, papetării, ceaprăzărie, cafenele, restaurante, cofetării, tutun, ziare, timbre. Acesta era peisajul care-l întâmpina pe călărăşean la tot pasul. Nimic nu mai aminteşte astăzi de comerţul de odinioară.

Nicolae Iorga, pentru prima dată la Călăraşi

La 26 septembrie 1910, marele istoric Nicolae Iorga, venit pentru prima dată la Călăraşi nota: „Strada Mare se desfăşură largă, cu case dintre care multe au două rânduri şi o înfăţişare plăcută. Aici şi în alte părţi ale orăşelului zâmbesc trecătorului vile gospodăreşti, despărţite de stradă prin cochete grădini de flori“.Pe fosta stradă Ştirbei, actuala 1 decembrie 1918, se găsea cazinoul oraşului, una din clădirile impunătoare ale urbei. „Era amplasat exact unde se află astăzi fabrica de confecţii Baden. Pe aceeaşi arteră, în faţa actualei Primării, unde se găseşte blocul Arcadia, pe vremuri aici se găseau doar case. Blocul care a avut la parter Cec-ul şi mai recent Căpitănia Portului a fost construit în locul şcolii nr. 2 de băieţi.

Teatrul, distrus de un incendiu

În parc, în locul actualei biblioteci judeţene „Alexandru Odobescu“ fusese construit un teatru care, din păcate, a fost distrus parţial de un incendiu. Lângă Prefectură, pe strada Progresul, lângă actual Muzeu al Dunării de Jos se găseau numai case. În timp, locul acestora a fost luat de blocuri. Pe strada Sloboziei, colţ cu strada Bucureşti se mai păstrează încă o clădire, bijuterie a oraşului, ce a adăpostit cândva un ansamblu de prăvălii. Pe actuala stradă Sfântul Nicolae, numită şi strada evreiască existau cele mai multe prăvălii cu marfă de calitate. "Comerţul era principala activitate, având în vedere că portul îi ajuta pe oameni foarte mult să aducă produse din străinătate“, îşi aminteşte Gheorghe Ion, pensionar.
 

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite