Cum ajung adolescenţii în conflict radical cu părinţii. Psihoterapeut român: „Copiii nu mai pot dormi, sunt trişti, au accese de furie necontrolată“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Mariana Oprea(centru) consiliază elevi de la Colegiul Naţional Barbu Ştirbei din Călăraşi FOTO Arhivă personală Mariana Oprea
Mariana Oprea(centru) consiliază elevi de la Colegiul Naţional Barbu Ştirbei din Călăraşi FOTO Arhivă personală Mariana Oprea

Absenţa comunicării cu familia şi implicarea insuficientă a părinţilor în gestionarea problemelor celor mici duc, de cele mai multe ori, la comportamente nedorite în rândul copiilor. Uneori se ajunge chiar la probleme grave care pot fi rezolvate într-o echipă din care fac parte neapărat adolescentul, familia şi psihoterapeutul, spune Mariana Oprea

Mariana Oprea este profesor consilier educaţional, psiholog specialist, psihoterapeut, practicând terapie cognitiv-comportamentală la Colegiul Naţional „Barbu Ştirbei“ şi la Şcoala Gimnazială „Carol I“ din Călăraşi. Oferă servicii de consiliere celor peste 1.000 de elevi care învaţă la aceste instituţii. De 13 ani, specialistul îi ascultă pe copii şi împreună găsesc rezolvarea problemelor care îi copleşesc.

Cu o experienţă în învăţământ de peste trei decenii, Mariana Oprea a reuşit cu blândeţe şi multă răbdare să-i citească pe copii. La 18 ani a devenit învăţătoare la fosta Şcoală nr. 5 din Călăraşi, unde a activat cu multă dăruire. S-a regăsit mereu în mijlocul copiilor, s-a implicat pentru a le oferi ajutor, iar mai târziu a absolvit Facultatea de Psihologie pentru a le fi şi mai aproape de suflet, cu vorbe bune, sfaturi şi încurajări. Terapeutul, care face zilnic şedinţe cu copii şi adolescenţi, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ care sunt cauzele comportamentelor nedorite ale adolescenţilor, cum îi ajută pe copii şedinţele de psihoterapie, dar mai ales ce trebuie să facă părinţii acasă atunci când observă că lucrurile o iau razna.

„Weekend Adevărul“: Să începem cu o lămurire necesară: care este diferenţa dintre un psiholog şi un psihoterapeut?

Mariana Oprea: Foarte mare. Eşti psiholog dacă ai un atestat de liberă practică într-un domeniu al psihologiei, imediat după terminarea facultăţii, şi psihoterapeut, după doi ani de master în psihoterapie, trei ani de dezvoltare personală şi doi ani de lucru împreună cu un psihoterapeut cu experienţă.

Ce probleme trataţi ca psihoterapeut?

Eu lucrez ca psihoterapeut în terapia cognitiv-comportamentală, prescurtată TCC. Aceasta se adresează persoanelor de toate vârstele, este preluată din America şi susţinută de medicii psihiatri, mai ales de cei care au o deschidere către acest domeniu. Terapia cognitiv-comportamentală tratează probleme precum atacuri de panică, anxietate, depresie, ADHD, autism, tulburare bipolară, dependenţe, tulburare de stres posttraumatic, relaţii disfuncţionale de cuplu şi de famile, oboseală cronică, insomnie. Se apelează la tehnici de relaxare, cunoaştere şi autocunoaştere. De asemenea, la copii şi la adolescenţi, este utilă în tratamentul bolilor psihiatrice – hiperactivitate, agresivitate –, dar este binevenită şi în dezvoltare personală, în dezvoltarea cognitivă – gândire, memorie, inteligenţă, fiind o extensie a învăţării. Astăzi sunt tot mai mulţi părinţi care au o mare deschidere către ceea ce este nou şi-şi doresc, aşa cum spun adeseori, ce-i mai bun pentru copilul lor. Părinţii tineri, de regulă, caută, se informează şi găsesc soluţii.

Câţi adolescenţi consiliaţi?

Majoritatea şedinţelor de consiliere au drept scop informarea şi prevenirea comportamentelor nedorite, dintre care amintesc consumul de alcool, tutun, substanţe interzise, violenţa etc. În plus, în timpul acestor şedinţe urmăresc consolidarea şi încurajarea comportamentelor pozitive ale tinerilor. Deoarece majoritatea copiilor consiliaţi se află la vârsta adolescenţei, în cadrul şedinţelor au nevoie să-şi rezolve probleme referitoare la dezvoltarea încrederii şi a stimei de sine, la modalitatea de a comunica eficient, au nevoie de sfaturi privind orientarea în viitoarea carieră, dar şi de îndrumare pentru a-şi dezvolta motivaţia şi voinţa. În prezent, ofer servicii de consiliere celor peste 1.000 de elevi din cadrul Colegiului Naţional „Barbu Ştirbei“ şi din cadrul Şcolii Gimnaziale „Carol I“. Desigur, solicitările de consiliere vin şi din afara instituţiilor de învăţământ, consilierea psihologică pe care o ofer adresându-se tuturor categoriilor de vârstă.

calarasi psiholog

„Mulţi copii rămân cu problemele nerezolvate“

Care sunt cele mai frecvente probleme pe care le întâlniţi la tinerii pe care-i consiliaţi?

Cele mai frecvente probleme pe care le-am identificat sunt cele legate de comunicarea ineficientă sau absentă chiar dintre părinţi şi copii. Aflaţi la vârsta critică a adolescenţei, copiii simt că grijile îi copleşesc, nu mai pot dormi, sunt trişti, au accese de furie necontrolată, iar în multe situaţii întrerup comunicarea cu părinţii, ceea ce-i determină să fie şi mai vulnerabili sub presiunea unor grupuri cu risc social. De regulă, profesorii diriginţi sunt cei care le identifică problemele şi îi încurajează să vină la cabinetul de consiliere psihopedagogică din cadrul instituţiei de învăţământ. Aici, în urma evaluării primare, fac primele recomandări. Însă rezolvarea problemei nu poate depinde decât de copil şi/sau de implicarea părinţilor. Confidenţialitatea este asigurată în totalitate.

calarasi psiholog

O altă problemă extrem de importantă este cea a copiilor la care identific prezenţa unor diagnostice medicale – anxietate, depresie, tulburări psiho-somatice, atacuri de panică, fobie şcolară sau socială etc. Dar aceste probleme ale adolescenţilor nu pot fi rezolvate în cabinetul de consiliere şcolară, ci este necesar să se apeleze la serviciile unui cabinet particular, întrucât fişa postului nu îmi permite decât să abordez problema sub forma recomandărilor. Chiar dacă am studii aprofundate şi o pregătire complementară riguroasă, de specialitate, cum ar fi psihologia clinică şi psihoterapia, în şcoală sunt angajată ca profesor consilier, iar pentru că cei mai mulţi părinţi nu-şi permit servicii particulare, copiii rămân cu problema nerezolvată sau rezolvată doar parţial. Desigur, aria problemelor identificate la pacienţii care apelează la serviciile cabinetului meu de psihoterapie cognitiv-comportamentală, în care m-am specializat, este vastă.

În ce situaţii le recomandaţi tinerilor să se adreseze unui psihoterapeut?

Atunci când conştientizează că au o problemă, adică în momentul în care acceptă că se află într-o situaţie de viaţă căreia nu-i pot face faţă singuri sau cu ajutorul celor apropiaţi, oricât s-ar strădui.

În ce constă consilierea psihologică pe care le-o oferiţi elevilor?

Consilierea psihopedagogică este un demers organizat, care are la bază principii ştiintifice folosite în scopul de a facilita identificarea propriilor gânduri, emoţii şi nevoi. Odată ce acestea sunt identificate, adolescentul sau pacientul îşi va putea folosi propriile resurse pentru a le corecta şi rezolva. Astfel, prin cunoaştere, autocunoaştere şi dezvoltare personală pot fi prevenite situaţiile de criză, tulburările emoţionale şi comportamentale.

„Controlul excesiv este ineficient“

Care ar fi cauzele unui dezechilibru apărut la vârsta adolescenţei?

Cea mai frecventă cauză este lipsa comunicării cu familia. Adolescenţii, pentru că sunt continuu în schimbare, în căutarea identitătii, emoţional sunt mult mai sensibili şi se simt mai uşor lezaţi decât adulţii. Iar majoritatea părinţilor sunt nepregătiţi pentru a putea gestiona această etapă din viaţa copiilor. Atât părinţii, cât şi copiii au resursele interioare necesare pentru a-şi rezolva problemele, însă au nevoie de ajutorul meu ca şi consilier pentru a putea identifica şi gestiona probleme secundare care însoţesc principala cauză. Iar rezolvarea se găseşte prin apelarea la specialistul psihoterapeut.

calarasi psiholog

Daţi-ne un exemplu!

Un exemplu simplu este absenteismul. Adolescenţii motivează frecvent că sunt obosiţi şi nu se pot trezi dimineata. De ce? Pot fi o mulţime de cauze. Fie pentru că nu au un program pe care să-l respecte, fie îşi irosesc prea mult timp pe reţelele sociale, pe internet etc., fie petrec mult timp cu prietenii în oraş, la discotecă, fie intră în grupuri inadecvate din care fac parte adolescenţi care au întrerupt cursurile sau care nu au susţinerea familiei, fie parinţii sunt plecaţi la muncă în străinătate sau au slujbe prea stresante şi nu au timp pentru relaţionarea cu ei etc. Şi aici, în situaţia economică actuală, vorbim despre adolescenţi care doar scriptic sunt în grija rudelor, în situaţia în care părinţii au fost nevoiţi să plece la muncă în alte ţări. Mai există scenariul în care parinţii sunt despărţiţi şi nu mai comunică decât unul dintre părinţi cu copilul, cel în care părinţii şi-au făcut o afacere şi nu mai au timp, sunt prea obosiţi sau stresaţi să mai aibă răbdare, să înteleagă ceea ce se întâmplă de fapt cu copilul lor. Aceste situaţii negestionate aduc dispoziţie tristă, anxietate, insomnie, eşec şcolar şi multe alte probleme.

calarasi psiholog

Ce ar trebui să facă familia ca să nu se ajungă aici?

Familia trebuie să se implice mult mai mult, să acorde timp adolescenţilor pentru comunicare, pentru a face activităţi împreună, pentru a merge la şedinţa susţinută de diriginte, la şcoală, ori de câte ori este nevoie, la profesorul consilier pentru a primi ajutor. De asemenea, e foarte important să cunoască grupul de prieteni al adolescentului, să aibă contact cu cei mai buni prieteni ai adolescentului respectiv. Adolescentul trebuie învăţat că el se diferenţiază de grup, că în căutarea identităţii poate să-şi folosească creativitatea şi inteligenţa, să fie unic şi nu să copieze un model. Aş mai menţiona că familia ar trebui să cunoască regulile clasei încă de la vârstă preşcolară, că ar fi bine să-i traseze celui mic responsabilităţi în casă şi în afara casei, pentru a-şi dezvolta deprinderi de viaţă, abilităţi sociale, care, din păcate le lipsesc multor adolescenţi.

Greşelile

Ce fac în general greşit părinţii astfel încât strică fără să-şi dea seama comportamentul copilului?

Părinţilor le-aş recomanda să evite recompensele materiale şi să ofere în schimb ca recompensă zâmbetul, îmbrăţişarea, lauda, activităţi de relaxare împreună cu familia etc. De asemenea, este necesară responsabilizarea în ceea ce priveşte paşii pe care trebuie să-i facă împreună – părinţi şi copii – pentru o viaţă de calitate şi pentru o carieră frumoasă. Familia trebuie să înţeleagă ineficienţa controlului excesiv, impactul negativ al comunicării disfuncţionale – autoritară, agresivă, violentă. Lucrurile acestea se pot deprinde şi dacă părinţii participă la cursuri de parenting care se ţin şi în şcoli.

Cât la sută dintre probleme îşi găsesc rezolvarea la psiholog?

O foarte mare parte, dacă există acceptarea şi cunoaşterea problemei, încredere, implicare, voinţă, responsabilitate din partea celor implicaţi şi tratarea problemei cu profesionalism. 

calarasi psiholog

Din experienţa dumneavoastră, sunt astăzi mai mulţi copii cu probleme emoţionale decât acum zece sau douăzeci de ani?

Desigur! Problemele sunt mai multe şi mult mai diverse. Frecvent, sunt probleme care ţin de prietenie, dragoste, orientare vocaţională, probleme de comportament, fumat, cheltuirea în exces a banilor. Dacă în urmă cu 20 de ani erau excepţii, acum au devenit frecvente. Societatea de astăzi, cu schimbările economice şi sociale, cu nivelul de trai scăzut, cu bombardarea de informaţii prin reţelele de socializare, care de cele mai multe ori sunt neînţelese corect, raportarea la valorile promovate greşit de societate, adeseori în contradicţie cu valorile promovate de părinţi... Toate acestea s-ar încadra la categoria cauzelor principale, din punctul meu de vedere.

Se poate ajunge la tentative de suicid“

Unde se poate ajunge dacă o astfel de problemă rămâne netratată?

O problemă netratată este cea care conduce la situaţii greu de gestionat şi de rezolvat şi la multă suferinţă în timp. Adolescenţii apelează la psiholog atunci când pierd pe cineva drag sau când intră în conflict cu lumea lor interioară. Referindu-mă la anxietate şi depresie, două probleme frecvente în situaţia actuală, acestea netratate duc la izolare socială, regresie afectivă, chiar la tentative de suicid.

În cât timp se rezolvă o problemă, având ca suport consilierea?

Fiecare caz are particularităţile lui. De exemplu, un atac de panică se rezolvă în patru-cinci şedinte, un caz de depresie severă se rezolva în aproximativ şase luni, dar se poate ajunge pană la unul-doi ani, dacă ne raportăm la o frecvenţă de o şedinţă pe săptămână, în funcţie de factorii care întreţin problema, dacă subiectul trăieşte într-un mediu ostil sau favorabil.

CV

A fost învăţătoare 22 de ani

Numele: Mariana Oprea

Data naşterii: 23 aprilie 1965

Studiile şi cariera: 

Din 1983 şi până în 2005, a fost învăţătoare la Şcoala Gimnazială Europeană „Nicolae Titulescu“ din Călăraşi şi metodist al I.S.J. Călăraşi.

În 2005 a absolvit cursurile Facultăţii de Psihologie a Universităţii „Ovidius“ din Constanţa

În 2007 a finalizat un masterat în Psihologia Resurselor Umane.

În 2016, a obţinut şi un masterat în Terapii Cognitiv-Comportamentale, la Univestitatea „Titu Maiorescu“ din Bucureşti.

Din 2014, este preşedinte al Comisiei de Psihologia Muncii, membru în Comitetul Director al Colegiului Psihologilor, Filiala Călăraşi.

Locuieşte în: Călăraşi

Călăraşi



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite