Capcane de evitat la masă. Ce poţi să mânânci cu mâna, ce alimente se taie cu cuţitul şi cum procedăm cu sandviciurile

Capcane de evitat la masă. Ce poţi să mânânci cu mâna, ce alimente se taie cu cuţitul şi cum procedăm cu sandviciurile

Mâncatul presupune câteva reguli de bun-simţ FOTO Shutterstock

Pentru a fi un musafir civilizat trebuie să ţinem cont de câteva reguli de bun-simţ atunci când suntem invitaţi la masă. Există preparate care se mănâncă doar cu furculiţa. Există o serie de sfaturi în cartea „Bunele maniere astăzi“ pe care trebuie să le respectăm pentru a avea un comportament adecvat atunci când mâncăm.

Ştiri pe aceeaşi temă

Iată câteva reguli de bun-simţ de care trebuie să ţinem cont la masă:
 
1. Chiftelele, sarmalele, ruladele se taie cu furculiţa.
 
2. Peştele nu se mănâncă la fel ca friptura. Nu se taie cu un cuţit normal. Tacâmul de peşte este alcătuit dintr-un cuţit de o formă specială şi o furculiţă mai mică. Cuţitul se foloseşte doar la tranşare, dezosare şi ca ajutor la mâncat. Odată operaţia terminată (desfacerea în două şi îndepărtarea şirei spinării) cuţitul nu se mai foloseşte la tăiat. Fiind foarte moale, furculiţa e suficientă. Oasele pe care le avem în gură se pun pe furculiţa apropiată de buze sau le putem scoate cu ajutorul a două degete. Pentru peştele din conservă ne slujim de furculiţă, ţinută în dreapta, ajutându-ne cu o bucată de pâine, ţinută în stânga.Mâncatul peştelui cere o artă specială. Înainte de a ieşi în lume, informaţi-vă şi exersaţi acasă.
 
3. Icrele de Manciuria şi icrele negre: se aduc pe un platou rondele mici de pâine prăjită, unse cu unt şi deasupra icrele. Dacă se oferă în castronaşe ne vom pune în farfurie cu linguriţa de serviciu o cantitate rezonabilă şi ne vom face sandviciuri mici. Icrele obişnuite le putem unge pe o felie mai mare de pâine, după care o vom tăia cu cuţitul ţinut în mâna dreaptă şi furculiţa în stânga. Procedăm la fel cu toate sandviciurile mari. Tăiem (ca la friptură) două-trei bucăţele şi le mâncăm cu furculiţa ţinută în mâna dreaptă. Putem mânca icrele şi luându-ne în farfurie o porţie din care, cu ajutorul cuţitului, ne ungem bucăţi mici de pâine ruptă cu mâna. 
 
4. La fel se mănâncă şi antreurile reci (salata de vinete, peştele cu maioneză etc.). 
 
5. Carnea de pasare nu se mănâncă cu mâna. Puiul se aduce gata tranşat la masă.
6. Spaghetti: din castronul adus, vă serviţi cu o porţie rezonabilă, apoi le mâncaţi răsucindu-le cu furculiţa sau, după moda italiană, vă ajutaţi cu lingura. Lingura se ţine în mâna stângă, iar spaghetele se ruleazăcu furculiţa. Gazda nu trebuie să aleagă spaghete prea lungi, pentru a nu ne chinui cu ele. 
7. Orezul: se mănâncă cu furculiţa, ajutându-ne, eventual, de cuţit.
 
8. Cafeaua, ceaiul, cacao cu lapte: nu se lasă niciodată lingura în ceaşca din care bem. Ea se pune pe farfurioara care rămâne pe masă, alături de ceaşcă. Degetul mic nu se ţine ridicat când duceţi ceaşca la gură. Când beţi cafea turcească sau filtru ridicaţi farfurioara cu mâna stângă în timp ce duceţi ceaşca la buze cu dreapta. Bineînţeles, fără linguriţă. Nu beţi niciodată cafea, chiar dacă nu aveţi musafiri, fără a pune o farfurioara sub ceaşcă.
 
9. Prăjituri, torturi: se iau cu mâna dacă sunt uscate, cu linguriţa sau furculiţa dacă au cremă sau frişcă.
 
10. Nu tăia coaja oului cu cuţitul. Urmele lăsate strica apetitul celorlalţi. Serveşte-te de linguriţa cu care ai să mănânci oul. 
 
 
Cartea care s-a vândut ca pâinea caldă
 
 Pretutindeni în lume, cărţile care ne învaţă normele comportamentului civilizat se bucură astăzi de un imens succes. “Codul bunelor maniere astăzi” nu face excepţie: la douăzeci de ani de la apariţie s-a vândut în peste 300.000 de exemplare. Scris cu inteligenţă, deplin adaptat uzanţelor moderne occidentale şi totodată celor româneşti, Codul este un veritabil bestseller naţional.
 
În urma extraordinarului succes al cărţii, autoarea, Aurelia Marinescu(licenţiată a Facultăţii de Limba şi Literatura Română), a fost invitată să vorbească la radio şi la televiziune, să dea interviuri, să scrie în reviste de mare tiraj pe tema comportamentului civilizat, să ţină cursuri de bune maniere la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a Universităţii Bucureşti.
 
Vă recomandăm şi:
 

Când, cui, cât dăm bacşiş. Codul bunelor maniere: „A da bacşişuri exorbitante nu constituie o dovadă de generozitate“

Codul bunelor maniere în mediul digital: cum trebuie să le urezi la mulţi ani prietenilor şi ce faci când trebuie să îţi anunţi şeful că nu ajungi la birou

citeste totul despre: