Unul dintre cei mai mari ziarişti români, Pamfil Şeicaru, omagiat la Buzău, oraşul său natal
0
Este deja o tradiţie de 12 ani printre oamenii de cultură din Buzău să îl omagieze pe unul dintre cei mai mari ziarişti români, Pamfil Şeicaru, născut în Buzău. În perioada 26 - 27 octombrie, Fundaţia ”Mareşal Averescu”, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană ”V. Voiculescu” şi Inspectoratul Şcolar, organizează o nouă ediţie a manifestării ”Zilele Pamfil Şeicaru”.
Ediţia din acest an, a 12-a, marchează cea de-a 35-a comemorare a gazetarului, istoricului, scriitorului politic şi memorialistului buzoian, cavaler al Ordinului Mihai Viteazul.
Conform programului manifestării culturale, pe 26 octombrie, de la ora 10.30 este programată în Aula Basil Iorgulescu a Bibliotecii Judeţene sesiunea de comunicări cu tema ”Pamfil Şeicaru pe frontul politicii instinctului naţional”. Participă istoricul Florian Bichir, conferenţiar universitar dr. Marian Petcu, istoricul Alin Spânu şi scriitorul Emil Niculescu.
În aceeaşi zi, publicistul Viorel Frâncu va lansa volumul ”Istoria jurnalismului din judeţul Buzău. Enciclopedie cronologică. 1839 - 2014”.
Tot pe 26 octombrie, la Şcoala generală ”Înv. Ion Constantinescu - Beceni”, comuna Beceni, va avea loc de la ora 13.00 dezvelirea plăcii comemorative ”Pamfil Şeicaru - elev, în clasele primare, al şcolii”.
A doua zi, pe 27 octombrie, în aula Bibliotecii Judeţene este programat de la ora 11.00 concursul publicaţiilor şcolare şi festivitatea de premiere.
Pamfil Şeicaru, considerat a fi cel mai mare gazetar român al perioadei interbelice, s-a născut la 18 aprilie 1894, la Buzău.
A făcut studii juridice obţinând licenţa în drept. A luat parte, ca ofiţer, la operaţiunile militare din Primul Război Mondial, fiind decorat de regele Ferdinand I cu ordinul Mihai Viteazul în grad de cavaler. A fost ales deputat în Parlamentul României în 1928, 1931 şi în 1933.
În 1928 a înfiinţat ziarul Curentul pe care l-a condus până la plecarea sa din ţară în 1944. Şeicaru a fost, de asemenea, director al ziarului Bucovina, din Cernăuţi, şi a participat la editarea revistei Gândirea.
În 1939 a fost singurul ziarist român care a afirmat că aşa-zisele garanţii militare oferite de Marea Britanie şi Franţa pentru integritatea frontierelor României nu valorau nimic.
În 1944, înainte de actul de la 23 august, Pamfil Şeicaru a părăsit ţara pentru a susţine în Occident cauza României. În 1945, a fost condamnat la moarte în cadrul parodiei de proces al "lotului ziariştilor", acuzator public fiind soţia lui Silviu Brucan, Alexandra Sidorovici.
În 1966, Nicolae Ceauşescu l-a graţiat pe Pamfil Şeicaru prin decret de stat, aşa cum arăta istoricul Gheorghe Buzatu. În 1977, a vizitat clandestin România, sub ocrotirea Securităţii. Cere o întrevedere cu Nicolae Ceauşescu, dar din motive necunoscute, liderul României nu se mai ţine de cuvânt.
Pamfil Şeicaru a murit la Munchen, în Germania, pe 21 octombrie 1980. După 1989, a fost reînhumat la Mănăstirea Sfânta Ana, de lângă Orşova, ctitorie a sa.
Se încarcă comentariile...
