FOTO VIDEO Judeţul Buzău, locul unde se îmbină două podgorii ale Munteniei şi Moldovei

Buzăul este unul dintre cele mai generoase judeţe în ceea ce priveşte producţia de vin, teritoriul său fiind intersectat de două mari podgorii: Dealu Mare, în partea de sud, şi Podgoria Coteşti, în zona Râmnicului. O importantă staţiune de cercetare, mai multe societăţi de vinificaţie, unele patronate de străini, dar şi sute de proprietari de viţă de vie vând anual mii de litri de vin de calitate superioară, atât în ţară, cât şi peste hotare.

Capitala viticulturii buzoiene este Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Pietroasa, filială a Universităţii de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din anul 2005. Aceasta este amplasată în zona centrală a podgoriei Dealu Mare, care se întinde pe o lungime de aproximativ 70 de kilometri, între Valea Teleajenului şi Valea Buzăului.

Printre sortimentele cultivate aici se numără Tămâioasa Românească, Feteasca neagră, Riesling Italian, Băbească neagră, Merlot, Busuioacă de Bohotin, Cabernet Sauvignon, Fetească regală. 

Sediul staţiunii se găseşte în partea de vest a comunei Pietroasele, la o altitudine de 200 de metri, iar plantaţiile sale ocupă terenuri cu condiţii foarte favorabile pentru cultura viţei de vie, caracteristice arealului viticol. Terenul staţiunii este aşezat în pantă, având o expunere predominant sudică. Altitudinea sa variază de la 130 de metri, la baza pantei, până la 350 de metri, la limita sa superioară.

Calcarul Dealului Istriţa a făcut faimoasă la nivel internaţional Tămâioasa Românească de Pietroasele, un soi alb aromat

Viticultorii staţiunii de cercetare spun că secretul vinurilor aromate se află în solurile formate pe calcare cochilifere, care prezintă însuşiri fizico-chimice favorabile culturii viţei de vie. Astfel, solurile scheletice din partea superioară a versantului, bogate în calcar, sunt indicate pentru cultura soiurilor destinate producerii de vinuri dulci, în special a celor aromate, iar solurile mai bogate de la baza versantului sunt indicate pentru cultura soiurilor de masă.

Şi clima favorabilă îşi pune amprenta pe calitatea vinurilor produse pe Dealul Istriţa, în localităţile Pietroasele, Năeni, Breaza, Greceanca şi Şarânga. 

Clima de aici are o nuanţă continental temperată, prezentând anumite particularităţi faţă de climatul general al podgoriei. Potrivit site-ului staţiunii de cercetare vini-viticolă Pietroasa, temperatura medie anuală a aerului este de 11,4°C , iar media lunară înregistrează valori negative numai în luna ianuarie (-1,9°C). În rare cazuri, temperatura aerului înregistrează minime dăunătoare culturii viţei de vie, exprimate uneori prin oscilaţii de temperatură, care pot duce la pierderi de ochi în timpul repaosului vegetativ al viţei de vie.

Pentru că au parte de o perioadă de vegetaţie lungă, strugurii au posibilitatea să acumuleze mari cantităţi de zaharuri, iar coardele se maturează în bune condiţii. Datorită acestor particularităţi ale climei, via nu se îngroapă, ci se muşuroieşte, iar conducerea în forme înalte şi semiînalte poate fi practicată fără riscuri, mai ales în partea de mijloc şi superioară a versantului.

Istoria staţiunii are peste o sută de ani. În 1893, în focul bătăliei pentru refacerea viticulturii ţării, distrusă de flagelul filoxerei, a fost înfiinţată Pepiniera Pietroasa, cu misiunea de a îndeplini rolul de „vie model şi experimentală" în mijlocul uneia dintre cele mai mari podgorii ale ţării, Dealu Mare.

Pepiniera Pietroasa a luat fiinţă pe moşia statului de la Pietroasa - Bădeni, care fusese secularizată de la Mânăstirea Bradu în 1864. La înfiinţare, Pepinierei Pietroasa i s-a atribuit curtea fostului mitoc mânăstiresc şi o suprafaţă totală de 32,162 hectare. Între anii 1893 şi 1895, la Pietroasa s-a înfiinţat, pe suprafaţa de 10 hectare, o colecţie de 737 soiuri de viţă de vie pentru struguri de masă şi vin, aduse de pe toate continentele, mai cu seamă din Europa.

La scurt timp de la înfiinţarea sa, „Via Pietroasa", cum era numită de localnici, şi-a adus contribuţia la refacerea sortimentului viticol din fostele departamente Buzău şi Râmnicu Sărat, care, la sfârşitul secolului trecut, se baza încă pe vechile soiuri autohtone, Băşicată, Gordin, Negru moale, Braghină, Negru vârtos, Coarnă, sortiment din care nu lipseau Grasa şi Tămâioasa românească.

                                                                                              Serbare câmpenească, la Pietroasele

Serbare câmpenească, organizată de viticultorii din Pietroasele

Aşezată în zona Dealului Mare, la poalele de sud ale culmilor dealului Istriţa, comuna Pietroasele poartă de milenii tradiţia cultivării viţei de vie. De câţiva ani, localnicii i-au dedicat ocupaţiei care le-a asigurat traiul de multe generaţii încoace o serbare câmpenească, care se organizează toamna, la începutul culesului.

Dealurile Râmnicului, parte a Podgoriei Coteşti, din sudul Moldovei

Viticultura în judeţul Buzău este foarte puternică şi în zona de deal din apropierea municipiului Râmnicu Sărat. Comuna Podgoria adună cele mai mari suprafeţe de viţă de vie nobilă şi cei mai mulţi viticultori din zonă. Localitatea este situată în partea de Nord - Est a judeţului Buzău, în zona de contact a Câmpiei Râmicului cu Subcarpaţii Buzăului, pe malul stâng al râului Râmnicu Sărat.

Relieful comunei Podgoria se caracterizează prin existenţa ultimelor culmi ale Subcarpaţilor de Curbură care fac trecerea spre zona Subcarpaţilor Vrancei. În zona joasă este predominantă clima temperat – continental, la care se adaugă un climat de deal format prin traversarea maselor de aer vestic. Precipitaţiile constituie unul dintre parametrii climatici care favorizează producţia de struguri în cantităţi mari şi standarde ridicate de calitate.

Culturile cu viţă de vie ocupă o suprafaţă de 730 de hectare, existând peste 40 de hectare de teren disponibil pentru înfiinţarea de noi culturi viticole. Compoziţia solului este alcătuită din straturi de prundiş şi pietriş care formează solurile aerate, favorabile dezvoltării viţei de vie. În timpul zilei, absoarbe căldura razelor de soare, pe care o cedează în timpul nopţii. Această proprietate a solului face ca viţa de vie din această zonă să prezinte calităţi deosebite.

Toate aceste condiţii naturale, în care se dezvoltă viţa de vie pe aceste meleaguri, fac ca soiurile Feteasca Neagră şi Albă, Merlot, Muscat Ottonel şi Sauvignon să prezinte calităţi deosebite. 

Zona viticolă ce acoperă Dealurile Râmnicului fac parte din Podgoria Coteşti, care este atestată documentar de pe la 1471, când în Moldova domnea Ştefan cel Mare, iar în Ţara Românească, Radu cel Frumos. Podgoria este situată între Valea Milcovului şi Valea Râmnicului, pe versanţii paraleli cu drumul naţional DN2. Mărturiile arheologice pun în evidenţă faptul că, din cele mai vechi timpuri, de pe vremea dacilor, în această zonă se cultiva viţa de vie. Zona este denumită de geograful francez Emmanuel De Martonn ”Dealurile Râmnicului”.