De ce este rapiţa extrem de populară în România. Este cultura cea mai profitabilă într-un an agricol bun

Suprafeţele cu rapiţă din ţara noastră sunt din ce în ce mai întinse, cu toate că e o plantă pretenţioasă. Cultura de rapiţă este cea mai profitabilă, într-un an agricol bun, spun specialiştii. Rapiţa poate fi folosită atât în alimentaţie, cât şi ca biocombustibil, fiind foarte bună şi pentru producerea de miere.

Rapiţa face parte din familia cruciferelor Brassicaceae. Are flori galbene şi o tulpină lungă, subţire şi ramificată.

Această plantă a castigat tot mai mult teren în România ultimului deceniu. Din această plantă se poate produce atât ulei de cea mai bună calitate, cât şi biodiesel, un combustibil din ce în ce mai cautat. 

O tonă de rapiţă se tranzacţionează cu aproximativ 400 euro, conform calculelor din ultimii ani. Agronomul buzoian Ionuţ Drugea spune că rapiţa este cea mai bănoasă cultură agricolă de la noi din ţară, ”cea mai profitabilă dintre toate”.

”Într-un an bun, profitul de pe un hectar de rapiţă este mai mare decât cel generat de grâu. Poţi să scoţi la un hectar de rapiţă cât după două de porumb sau două de grâu”, spune Ionuţ Drugea, cultivator de rapiţă în satul Smârdan, judeţul Buzău.

Dacă investiţia pentru un hectar de rapiţă este de peste 2.500 de lei, profitul ajunge şi poate depăşi 6.000 de lei. Faţă de principalele culturi de câmp, rapiţa necesită însă cheltuieli mai mari, mai ales în soluţii de combatere a dăunătorilor.

”Rapiţa este cea mai pretenţioasă. Este singura care rămâne verde toamna iar toţi dăunătorii, dacă nu mai au ce mânca, vin la ea. La fel şi în primăvară, rapiţa fiind prima care scoate capul din zăpadă şi este verde”, declară Ionuţ Drugea.

Cultura de rapiţă este sensibilă şi la oscilaţiile de temperatură. De exemplu, la temperaturi de sub 5 grade Celsius plantele îşi încetează creşterea. De asemenea, probleme mai grave, chiar şi moartea plantelor, pot apărea dacă avem un strat de zăpadă prea gros sau un sol prea umed.

Producţia este, de asemenea, diminuată atunci când se instalează seceta în perioada de umplere a boabelor. Efectele secetei la cultura de rapiţă sunt reducerea dezvoltării aparatului foliar, a capacităţii de ramificare, a umplerii boabelor.

Zonele din România care îndeplinesc condiţiile de producţie a rapiţei sunt situate în câmpiile din Banat şi Crişana, în centrul Transilvaniei, în regiunile de silvostepa din sudul ţării, dar şi în partea de sud a luncii Siretului.