Cum prevenim apariţia diabetului, o boală din ce în ce mai răspândită

Testare a glicemiei

Din ce în ce mai mulţi oameni cad victime diabetului zaharat, o boală invizibilă, care se manifestă atunci când organismul nu produce destulă insulină sau nu o foloseşte cum trebuie, făcând ca glucoza să rămână în sânge, în loc să fie folosită ca substanţă nutritivă de către celule. Principalul factor de risc pentru apariţia diabetului este obezitatea, generată de tulburări hormonale sau de un regim alimentar nepotrivit.

Diabetul zaharat este una dintre cele mai răspândite boli cronice netransmisibile şi cea mai frecventă boala endocrină. Este o afecţiune în care concentraţia sanguină a glucozei, glicemia, creşte foarte mult din cauza producţiei insuficiente de insulină. Insulina, un hormon eliberat de pancreas, controlează cantitatea de glucoză din sânge.

Se manifestă prin tulburări ale întregului metabolism, în special ale metabolismului glucidelor şi prin complicaţii care afectează ochii, rinichii, nervii şi vasele de sânge. Această afecţiune are la bază intoleranţa la glucoză.

”Prin definiţie, diabetul este intoleranţa la glucoză dar nu trebuie să scăpăm din vedere că este o boală metabolică complexă şi pe lângă intoleranţa la glucoză se asociază anomalii ale metabolismului lipidic şi proteic. La baza acestor anomalii stau modificările şi afectarea secreţiei de insulină, fie că este relativă, fie că este absolută. La toate acestea, se adaugă la nivel de organ ţintă, o scădere a rezistenţei la insulină. Toate acestea sunt anomalii foarte complexe şi în sine diabetul zaharat este o boală invizibilă. Nu doare, dar ea dă complicaţii atât macrovasculare, cât şi microvasculare”, spune medicul Dana Gabriela Marinescu, şefa Secţiei Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din Spitalul Judeţean Buzău.
 

În funcţie de mecanismul de apariţie, sunt a două tipuri de diabet zaharat, 1 şi 2. Diabetul zaharat tip 1, insulino-dependent, reprezintă 5%-10% din totalul cazurilor de diabet, însă cea mai frecventă formă de diabet este cel de tip 2, insulino-independent. Mai sunt şi alte forme de diabet zaharat, diabetul gestaţional şi diabetul secundar.

Simptomele diabetului de tip 2 se dezvoltă gradat. Debutul acestuia nu este la fel de brusc ca în diabetul de tip 1. Simptomele pot include oboseală sau greţuri, micţiuni frecvente, sete neobişnuită, pierdere în greutate, tulburări de vedere, infecţii frecvente şi vindecări lente ale rănilor sau plăgilor. Unele persoane nu au nici un simptom. Un rol important în apariţia ambelor tipuri de diabet îl joacă factorii ereditari, genetici, dar şi factorii de mediu. 

Unul dintre factorii de mediu ar fi un virus care infectează celulele beta, producătoare de insulină, din pancreas. Un altul ar fi consumul de lapte de vacă sau produse de lapte la sugarul mic. Albumina din laptele de vacă ar duce la apariţia unor anticorpi care, prin reactivitate încrucişată, afectează celulele beta pancreatice si astfel contribuie la apariţia diabetului zaharat.

În apariţia diabetului de tip 2, pe lângă stresul psihic excesiv, cei mai importanti factori modificabili sunt obezitatea şi sedentarismul. Persoanele supraponderale sunt cele mai vulnerabile la dezvoltarea acestei boli metobolice. Deoarece obezitatea produce rezistenţă la insulină, persoanele afectate necesită cantităţi foarte mari de insulină pentru menţinerea valorilor normale ale glicemiei.

Potrivit medicilor, printr-o alimentaţie sănătoasă, combinată cu un regim de viaţă activ, putem preveni apariţia acestei boli. Pentru a ţine diabetul departe de noi, e bine să ne asigurăm că din alimentaţia noastră nu lipsesc produsele cu grasimi bune, precum peştele, mai ales tonul şi somonul, uleiurile vegetale lichide, nucile. De ştiut că grasimile rele se regăsesc în mezeluri, în mâncarea de tip fast-food, în carnea de porc.

”Orice dietă, orice regim, trebuie să fie centrat pe pacient, în funcţie de modul cum este viaţa fiecărei persoane. Unii sunt mai activi, alţii mai sedentari, cu diverse preferinţe alimentare. O alimentaţie sănătoasă, în ceea ce priveşte mesele noastre de zi cu zi, ar fi din legume şi fructe, în medie cam cinci porţii pe zi. Să nu uităm, alimentele cu un conţinut în glucide complexe. Aici mă refer la cereale, la pâine, legumele care conţin amidon şi vorbesc de cartofi, de făinoase, dar în porţii relativ reduse. De asemenea, lactatele şi derivatele din lapte ar trebui reduse cantitativ mai ales la persoanele adulte şi de preferat sunt cele cu un conţinut redus de grăsime, maxim de 12 la sută grăsime”, spune medicul Dana Marinescu.

Trebuie acordată o atenţie sporită chiar şi metodelor de procesare a alimentelor. Pentru categoriile de produse care nu pot fi consumate în stare crudă, este preferată fierberea lor, eventual frigerea pe gril sau la grătar. La gătit, e bine să înlocuim uleiul de floarea soarelui cu cel de măsline sau din sâmburi de struguri.

”Dacă vorbim şi de partea de gastrotehnie, de preferat ar fi ca alimentele să le mâncăm fierte, cel mai bine la abur, la grătar şi crude. 

Să evităm prăjeala. 

Cantităţile de grăsimi animale sau chiar vegetale trebuie reduse şi servite în stare crudă. 

Când spun în stare crudă, uleiurile în special să fie folosite doar la salate sau în momentul în care am dat deoparte mâncarea de pe foc, aşezate şi aşezonate cu câteva picături de ulei. Tot ceea ce punem la foc în ulei înseamnă prăjeală”, susţine medicul buzoian.

Sedentarismul este una din principalele cauze ale diabetului. Lipsa activităţii fizice, munca de birou, televizorul şi deplasarea cu maşina cresc riscurile de îmbolnavire.

”Pentru că orice aliment îngraşă, mereu am susţinut că alimentaţia trebuie cu moderaţie iar în momentul în care aducem o cantitate mai mare de glucide în organism, va trebui să venim cu o cantitate mai mare de efort fizic. Lucrurile trebuie compensate, astfel încât balanţa energetică să rămână cel puţin egală”, spune medicul Dana Marinescu.

Din păcate, spune medicul buzoian, a scăzut semnificativ vârsta celor cu diabet, fiind înregistrate din ce în ce mai multe cazuri la copii şi adolescenţi. ”Eu combat foarte mult alimentaţia de fast-food şi mereu am spus că e bine să reinventăm gătitul acasă. Mai ales copiii, nu i-aş duce şi nu le-aş da mâncare din fast-food nici măcar ocazional. Dacă îi este poftă de o şaorma, fă-i acasă. Dacă totuşi îi este poftă în oraş, dacă ai posibilitatea, alege cantităţi mai mici de carne, fără adaosuri de sosuri, condimente. Dar de preferat este să nu îi dai. Dacă micuţul vrea dulce, încet încet e bine să înlocuim dulcele concentrat, din comerţ, cu dulcele din frcute, care este mai sănătos”, este sfatul medicului Dana Marinescu, şefa Secţiei Diabet Zaharat, Nutriţie şi Boli Metabolice din Spitalul Judeţean Buzău.

Potrivit Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, în prezent, în întreaga lume sunt 346 de milioane de persoane diagnosticate cu diabet.