Centura de est a Buzăului, un proiect amânat la nesfârşit de autorităţile locale

Un important proiect edilitar al municipalităţii buzoiene, construirea unei şosele ocolitoare pe latura estică a oraşului, rămâne în continuare doar pe hârtie. Asta, deoarece autorităţle locale nu au bani pentru a consolida digul pe care trebuie amenajată centura şi aşteaptă ca investiţii în acest sens să vină de la Direcţia Apelor, administratorul obiectivului.

Intenţia înfiinţării unei centuri estice a prins contur în urmă cu peste opt ani, în acea perioadă fiind un subiect nelipsit din ofertele politicienilor intraţi în campania electorală.

Pentru a duce la îndeplinire proiectul de amenajare a centurii de est, primăria a angajat o societate din Bucureşti care să se ocupe atât de documentaţie cât şi de organizarea şantierului. Firma a realizat rapid studiul de trafic, un studiu geotehnic, analizele hidrologice, precum şi documentaţia pentru obţinerea avizelor şi autorizaţiilor. 

Iniţial, au răspuns pozitiv Poliţia Rutieră, Regionala CFR, Comisia Zonală de Monumente Istorice, Drumurile Naţionale, Electrica şi Romtelecom. Demersul pentru obţinerea tuturor acordurilor s-a împotmolit, însă, la Direcţia Apelor Buzău - Ialomiţa, administratorul digului pe care trebuia realizată infrastructura rutieră a centurii. 

Au respins din start varianta ca şoseaua să treacă pe sub arcada podului de la Vadu Paşii, pentru că ar fi fost prea aproape de râu şi prezenta riscul de inundare. De asemenea, ridicarea unui alt dig de protecţie, variantă alternativă, ar fi generat acumularea apei din precipitaţii. S-a vehiculat şi proiectul supratraversării podului, dar şi aceasta ar fi generat costuri greu de suportat. 

Dosarul cu planurile lucrării zace şi acum în sertarele din Palatul Comunal. Edilii spun că, din cauza neînţelegerilor cu Direcţia Apelor Buzău - Ialomiţa, renunţă deocamdată la acest proiect. Reprezentanţii Primăriei susţin că nu pot executa intervenţii într-un obiectiv ce nu le aparţine. 

”Digul aparţine Apelor Române iar partea de şosea, de trafic, aparţine municipiului, asta e legea. Pentru a putea să realizăm centura de est, trafic rutier, noi practic trebuie să investim în dig. Deci, în consolidarea digului, care nu este în sarcina noastră. Noi ne-am fi luat o sarcină de a realiza traficul rutier greu, ca şi centură, partea noastră de asfalt, de borduri şi aşa mai departe, dar încă 300 de milioane, cum scria în acel raport şi în studiul de fezabilitate al Apelor Române, trebuia să-i investim tot noi, municipiul. În primul rând că nu aveam de unde”, spune Fănică Bârlă, unul dintre viceprimarii Buzăului.

La rândul său, adminstratorul digului spune că instituţia a fost şi rămâne deschisă colaborării cu municipalitatea pe acest subiect.

”Digul se află în patrimoniul public al statului, administrat de instituţia noastră, iar coronamentul digului constituie pe circa o lungime de trei kilometri, între podul Mărăcineni şi podul Vadu Paşii, infrastructură pentru şoseaua de centură de est a municipiului Buzău. Această şosea este în administrarea municipiului Buzău. La nivelul instituţiei există un proiect de punere în siguranţă a digului de apărare a municipiului şi de asemenea şi primăria Buzău are în reabilitare un proiect de reabilitare şi modernizare a centurii de est a municipiului. În vederea promovării acestor proiecte, au avut loc mai multe discuţii între reprezentanţii instituţiei noastre şi cei ai primăriei Buzău din care a rezultat necesitatea armonizării acestor două proiecte astfel încât cerinţele pentru proiectul centurii să nu intre în contradicţie cu cele de siguranţă a digului”, a declarat Mariana Lăcătuş, purtător de cuvânt al Direcţiei Apelor Buzău - Ialomiţa.

Traficul din ce în ce mai aglomerat a determinat municipalitatea buzoiană să lanseze în 2007 proiectul de construire a unui drum ocolitor care să lege între ele ieşirile din oraş spre Focşani şi Brăila. Conform proiectului, jumătate din şoseaua de centură ar trebui amenajată pe vechiul drum de pe digul râului Buzău, dintre podurile Mărăcineni şi Vadu Paşii, iar cealaltă jumătate, de aproximativ doi kilometri lugime, pe drumul comunal 15, pe care municipalitatea a apucat să-l treacă în administrarea Companiei de Drumuri Naţionale.