Ziua lui Ceauşescu a dat Braşovul peste cap în 1986
0Ziua lui Ceauşescu era prilej de mare ssărbătoare în fiecare an pe 26 ianuarie. În fiecare şcoală la începutul orelor elevii şi profesorii îi urau La mulţi ani.
Ioan Mitran îşi aminteşte că în 26 ianuarie 1984 pe când era elev în clasa XI-a era agitaţie mare de ziua lui Nicolae Ceauşescu. „Întotdeauna la începutul orelor trebuia să intonăm imnul. În 26 ianuarie însă se citeau poezii închinate lui Ceauşescu. Noi elevii trebuia să venim cu cravată şi fiecare aveam de citit câte o strofă. Înainte de asta trebuia să îi urăm La mulţi ani. Ţin minte că în clasa a XI-a profesoara de română chiar ne-a spus ca fiecare dintre noi să îi scriem urări speciale pe care le va trimite apoi la Bucureşti. La vremea aceea ni se părea important, dar acum mi se pare de-a dreptul stupid. Ştiu că am scris şi eu o poezie. M-am inspirat de prin nişte cărţi de la Bibliotecă. Am scris ceva de genul: „La mulţi ani, fiu iubitor, fiu al marelului popor. Să ne trăieşti mult şi bine c-a avem mare nevoie de tine. Republica te iubeşte şi cu drag azi te sărbătoreşte“. Profesoarei i-a plăcut mult şi a apărut şi Drum Nou poezia mea“, povesteşte Ioan Mitran.
Agitaţie mare de Ziua lui Ceauşescu
Cea mai mare forfotă a fost însă la Braşov în 1986, când s-a zvonit că Nicolae Ceauşescu va veni aici exact de 26 ianuarie. Autorităţile au dat alarma la toate şcolile, s-au pregătit programe artistice, iar elevii au fost învoiţi să de şcoală pentru a ieşi pe stradă şi al întâmpina cu flori pe Nicolae Ceauşescu. „ Anulţul că Nicolae Ceauşescu va veni la Braşov a apărut în Drum Nou. Imediat au început pregătirile. Se ştia că Nicolae Ceauşescu era un perfecţionist. Membrii Partidului Comunist au merg prin toate şcolile şi au ales copiii care urmau să-i cânte discatorului. S-a dat dispoziţie ca toţi elevii să aibă uniformele imaculate, iar la băieţi cravata neagră era obligatorie“, spune istoricul Marian Postolea.
Autorităţile au pregătit şi urări speciale pentru Ceauşescu: „Braşovul de slăveşte, Braşovul te sărbătoreşte“, „La mulţi ani muncitoresc, fiu al Marelui Congres. Noi cu drag din greu muncim, ţara noastră s-o clădim. Că tu ne-ai adus de toate. Cinste şi prosperitate. Şi pe tine de iubim, împreună toţi să fim, spre mileniul III să pornim“
Cu alegerea florilor a fost o adevătată dispută. „Din cartierul Steagu şi până în centru la Sediul Comitetului Judeţean din acea vremea urmau să stea elevi cu flori în mână. Şi cu florile se spune că a fost o mare discuţie. Se pare că lui Nicolae Ceauşescu nu îi plăceau florile albe pe care le considera pentru înmormântare. Autorităţile s-au dat peste cap şi au făcut rost de mii de garoafe roşii de la Sere Codlea. Pregătirile au fost însă zadarnice, deoarece Ceauşescu nu a mai ajuns la Braşov din cauza zăpezii“, a mai spus Marian Postolea.