Operaţiunea „Cobra“, proiectul discret al Partidului Comunist. Istoria primului computer performant creat în România

Conducerea Partidului Comunist Român a decis în 1985 că România trebuie să se numere printre ţările care produc computere. Şefii Institutului de Tehnică de Calcul şi Informatică au primit sarcina să proiecteze şi să execute un calculator care să depăşească performanţele celor existente.

„Era în primăvara lui 1984 când directorul Institutului de Tehnică de Calcul din Bucureşti, inginerul Victor Megheşan, m-a contactat (ne cunoşteam din timpul studenţiei, de la Facultatea de Electrotehnică din Timişoara) şi mi-a propus să înfiinţez o filială ITC la Universitatea Transilvania din Braşov. Domeniul de electronică şi calcultoare se dezvoltase puternic în Bucureşti, atât prin componenta productivă, prin numeroase întreprinderi situate pe platforma Pipera şi Băneasa, cât şi prin componenta de proiectare-cercetare din institute (ITC - calculatoare, IPA - automatizări, ICE - electronică, ICI - informatică ş.a.)“, îşi aminteşte prof. dr. Gheorghe Toacşe, cel care avea să devină coordonatorul colectivului de specialişti care au realizat COBRA, primul computer performant creat în România.

Braşovul, pepinieră de specialişti

Probabil şi ca urmarea a unor indicaţii venite din partea PCR, Institutul de Tehnică de Calcul, pe lângă cele două filiale mai vechi, de la Timişoara şi Cluj, dorea să aibă sucursale şi în Braşov, Iaşi şi Craiova.

„Rectorul Universităţii Transilvania, profesorul dr. ing. Florea Dudiţă, a acceptat alocarea şi modificare a patru săli didactice pentru filială, din spaţiul catedrei de Electrotehnică şi Acţionări. La fel, şi la organele de partid judeţene am găsit înţelegere, deoarece o astfel de filială în domeniul calculatoarelor putea constitui o entitate cu specialişti care să sprijine cu implementări şi colaborări puternica industrie constructoare de maşini din Braşov“, a rememorat profesorul Toacşe.

Astfel, în septembrie 1984, au început pregătirile pentru ocuparea organigramei cu specialişti. Toacşe, împreună cu dr. ing. Dan Roman, directorul ştiinţific de la ITC Bucureşti, a selectat primii 11 angajaţi din cei 49 de candidaţi.

Braşovul era, la repartiţia absolvenţilor pe facultate în ordinea mediilor, printre cele mai dorite locuri din ţară, astfel că aceia care alegeau să vină la Braşov se situau printre foştii studenţi cu cele mai bune rezultate în anii de studiu.

Sucursala de la Braşov a fost organizată în trei direcţii: procesare de semnale, dezvoltare de soft şi procesare de imagini microsisteme de calcul. Institutul a reuşit în scurt timp să producă şi rezultatele cerute de Partidul Comunist, iar în 1986 au reuşit să creeze COBRA.

Vedetă la Moscova, printre spionii industriali

În revista sovietică „Nauka I Jizni“ (Ştiinţă şi viaţă) din decembrie 1988, la pagina 38, a apărut următoare prezentare: „De la 30 august până în 3 septembrie a acestui an (1988 - n.r.) la Expoziţia Realizărilor Economice Naţionale URSS a fost deschisă expoziţia naţională «România ’88», închinată celei de 44-a aniversări a revoluţiei antifasciste şi antiimperialiste, eliberării sociale şi naţionale a României. Aceasta este cea mai mare dintre expoziţiile organizate de România peste hotare, unde puteau fi văzute mai multe exponate, care au fost vizitate de câteva mii de moscoviţi şi de oaspeţi ai capitalei (URSS)“.

În mijlocul pavilionului central al României, într-un «foişor» împrejumuit în mod special, a fost amplasată expoziţia produselor industriei electronice şi de radioechipamenente. Aici au fost prezentate maşini electronice de calcul, echipamente speciale pentru acestea, aparatură radio electronică de consum, aparatură medicală, echipamente de comunicaţii portabile şi navale şi multe altelte.

Vizitatorii se înghesuiau în permanenţă în jurul calculatorului personal COBRA (n.r. – acronim de la COmputer BRAşov), care a atras atenţia prin posibilităţile sale largi şi printr-un design modern.

Calculatorul COBRA nu avea nevoie de monitor, putând fi cuplat la orice televizor alb-negru sau color. „Era deosebit de celelalte calculatoare pentru că modul de introducere şi extragere a datelor se putea face cu floppy-disc. Celelalte foloseau casete audio cu bandă magnetică. Calculatorul cântăreşte 1,5 kg, iar unitatea de floppy de 8 inch, care era externă, avea 15 kg“, ne spune Adrian Maxim, coordonatorul echipei pentru implementarea de aplicaţii pentru COBRA.

Au mai apărut la sfârşitul anilor ’80 în România şi alte computere româneşti: TIMES - la Timişoara, PRE - la Cluj şi HC – Bucureşti.

Specialiştii spun că cel făcut la Braşov era mult mai bun decât celelalte pentru că informaticienii au realizat un computer compatibil cu doua sisteme de operare: Sinclair Spectrum (conceput în fosta Republică Federală Germană) şi CP/M, implementat în România.

 „Am fost avertizaţi de Securitate, când am plecat la Moscova, despre spionajul industrial. Ca să fim siguri că nu vor fi probleme, i-am fixat carcasa cu şuruburi de masă, în pavilionul expoziţional. Dar l-am găsit desfăcut, placa de bază scoasă, iar integratele cu «inteligenţă» împrumutate ca să se copieze soft-ul. Bineînţeles, l-am repus imediat în funcţiune...“, îşi aminteşte Maxim despre expoziţia moscovită.

Doua „cobre“ costau cât o Dacie

COBRA a avut un succes deosebit, dar problema a fost lipsa finanţării. „Banii i-am făcut din alte contracte de cercetare şi i-am folosit pentru prototip. Când s-a pus problema producţiei de serie, conducerea Institutului de la Bucureşti s-a implicat, dar, conform obiceiului, a trebuit să-i punem coautori. Până la urmă am început să le facem la atelierele CFR de la Braşov“, povesteşte Maxim.

Preţul era exorbitant - de 35.000 lei, în condiţiile în care o maşină Dacia 1310 costa 70.000 de lei. Clienţi au fost puţini şi l-au primit cu modificări în funcţie de necesităţi. În 1990, când ITC Braşov a început să se destrame, colectivul era format din 32 de specialişti cu studii superiare, 5 tehnicieni electronişti şi o secretară.

Specialiştii braşoveni au renunţat la partea de cercetare fie în scopul pornirii unor afaceri pe cont propriu în ţară, fie pentru un job la firme din străinătate sau chiar pentru înfiinţarea unor firme înstrăinătate. Astfel, în prezent, foştii angajaţi ai ITC Braşov au cariere de succes nu doar în România, dar şi în Franţa, Germania, Belgia, Canada sau SUA.