FOTO Octav Bjoza a fost medaliat pentru suferinţele din temniţele comuniste. A fost deportat de 14 ori şi condamnat la 15 ani de muncă silnică
0
Preşedintele Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic din România, Octav Bjoza, a primit o medalie comemorativă scoasă de Banca Naţională România cu ocazia împlinirii a două decenii de la înfiinţarea Memorialului de la Sighet.
Distincţia a fost acordată celor care au îndurat suferinţe teribile în temuta închisoare din Sighet. „Este un sentiment de apreciere în primul rând pentru cei care nu mai sunt printre noi. Întotdeauna la ei ne gândim. Ei n-au apucat, mulţi dintre ei, să vadă realizat acest memorial, n-au apucat să vadă nici Monumentul naţional al Rezistenţei anticomuniste, care nu-i gata nici astăzi, la 23 de ani şi mai bine, n-au apucat să vadă în Capitala României un muzeu al Rezistenţei”, a declarat Octav Bjoza.
Octav Bjoza s-a născut în Iaşi, dar la trei ani s-a mutat împreună cu familia la Braşov. A absolvit Colegiul „Andrei Şaguna" şi a fost coleg de bancă cu Nicolae Vlad - devenit ulterior şeful organizaţiei „Garda Tineretului Român".
Ziua arestării
În ziua arestării, era în anul II la Facultatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, la profilul Geografie - Geologie. „Am fost arestat miercuri, 25 iunie 1958, la ora 17.00. Mă aflam la ultimul examen de Socialism Ştiinţific, iar pe holul facultăţii am sesizat că mă urmăreau doi indivizi. După examen, am plecat în cămin. De aici am fost dus în faţa Teatrului Naţional din Iaşi şi urcat într-o dubă", povesteşte Octav Bjoza.
A fost anchetat de ofiţeri la Iaşi şi apoi a ajuns la Securitatea Braşov. Pe 10 octombrie 1958, Tribunalul Militar Braşov l-a condamnat la 15 de ani de muncă silnică. „M-au acuzat că făceam parte dintr-o organizaţie subversivă, care avea ca scop răsturnarea violentă a regimului democrat popular. Este adevărat, noi am constituit organizaţia «Garda Tineretului Român», dar nu ştiam că nu avem voie să facem asta", declară fostul deţinut.
Deportat de 14 ori
Octav Bjoza a fost deportat în 14 locuri. Lista locurilor în care a fost închis e lungă şi dureroasă. Omul s-a plimbat pe la Securitatea din Iaşi, Uranus şi Braşov, în închisorile Codlea, Gherla, Jilava, Văcăreşti şi Brăila şi în lagărele de muncă de la Stoieneşti, Periprava şi Grinduş. Deportat în Deltă, a muncit la recoltarea stufului. „Din 550 de oameni au murit atunci 35. Era iarnă şi munceam de dimineaţă până seara. Eram îmbrăcaţi cu o cămaşă şi cu zeghea, care era foarte subţire", povesteşte bărbatul.
Detenţia l-a tranformat. „Regimul de teroare, bătăile şi foamea ne-au transformat. Ne dădeau să mâncăm zeamă de varză sau murături împuţite. Condiţiile de igienă erau precare, la un moment dat n-am făcut baie timp de trei luni. Dacă te îmbolnăveai, nu existau medicamente cu care să te tratezi. În detenţie, dormeam şi mai mult de trei într-un pat. La Gherla, de exemplu, erau 12 paturi în cameră, iar noi eram 42 de deţinuţi. Se dormea şi pe jos, pe beton sau mozaic. A fost cumplit. Am început trei facultăţi, dar din cauza regimului am absolvit una singură, Facultatea de Electromecanică. Când să-mi continui studiile, am fost întâmpinat cu propoziţia: „Dumneata trebuie să te purifici la roabă, nu-ţi trebuiesc studii superioare“ mai spune fostul deţinut.
Muzeu al terorii
Octav Bjoza este preşedinte al Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politic. La sediu, a amenajat un muzeu desptre viaţa de zi cu zi din închisorile comuniste . O cureluşă de ceas, făcută de un fost deţinut politic, un pat supraetajat de detenţie, tăbliţa unui fost sediu al securităţii, o hartă cu peste 200 de locuri de detenţie din România sau listele nominale cu sutele de deţinuţi arestaţi în acea perioadă sunt piesele care reconstituie despre atmosfera apăsătoare din spatele gratiilor.
Exponatele din muzeu sunt unice în ţară şi sunt „probe vii" din închisorile comuniste, care „vorbesc" despre mizeria morală, suferinţa fizică, dar şi puterea celor care nu şi-au schimbat principiile nici în faţa celor mai cumplite chinuri. Printre exponate se numără şi alte obiecte ale membrilor rezistenţei sau foştilor deţinuţi politic şi mărturii ale supravieţuitorilor rezistenţei din Munţii Făgăraş şi din temniţele comuniste.
Se încarcă comentariile...
