13 ani de închisoare pentru bunicuţa care a furat peste 1 milion de lei de la Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Făgăraş. A încheiat peste 100 de contracte false

O pensionară de 66 de ani a înşelat peste 100 de oameni şi a încheiat 108 contracte false de împrumut. Înşelăciunea a ieşit la iveală când oamenii şi giranţii s-au trezit acasă cu somaţii de plată deşi ei nu împrumutaseră niciun ban.

Aurelia Grusea a fost trimisă în judecată anul trecut, iar acum Judecătoria Făgăraş i-a dat o sentinţă grea pentru înşelăciune şi fals în înscrisuri sub semnătură privată: 13 ani şi 9 luni de închisoare. Femeia a constestat decizia la Curtea de Apel Braşov. Aurelia Grusea trebuie să înapoieze 1.068.913 lei şi să plătească şi cheltuieli de judecată de 11.000 de lei.

Aurelia Grusea se ocupa de membrii CARP din satele Comăna de Jos, Comăna de Sus, Crihalma si Ticuşu Nou. A ajuns să falsifice documente pe numele lor, să facă adeverinţe false de serviciu şi chiar să găsească giranţi pentru accesarea împrumuturilor. Suveica creditelor a luat o amploare atât de mare încât s-a pierdut controlul şi s-a ajuns la un prejudiciu uriaş. Timp de doi ani nimeni nu a sesizat neregulile. Adevărul a început să iasă la iveală în momentul în care oamenii, care se presupune că aveau de restituit bani instituţiei, au fost somaţi de conducerea CARP să plătească. De teamă Aurelia Grusea s-a autodenunţat.

„La începutul anului 2012, din naivitate şi din dorinţa de a-mi ajuta fiica să obţină o locuinţă, am fost păcălită de către un individ necunoscut să îi dau suma de 50.000 de lei pentru a obţine o locuinţă în cadrul programului ANL, dar ulterior am constatat că acea persoană îşi dăduse o identitate falsă, nemaifiind de găsit în ciuda demersurilor pe care le-am făcut. Precizez că această sumă nu mi-a aparţinut, ci am luat-o din încasările trimestrului I din 2012, din cotizaţiile şi ratele membrilor CARP din zona Comăna, fără a avea posibilitatea de a o mai returna, eu fiind văduvă şi neavând această sumă de bani disponibilă. Fiind într-o situaţie limită, din punct de vedere financiar şi nedorind să fiu prinsă cu această sumă sustrasă, am procedat la falsificarea mai multor documente, aşa cum voi expune mai jos, pentru a obţine credite în numele mai multor membri cotizanţi, ca să «acopăr» suma sustrasă iniţial”, recunoaşte Aurelia Grusea în denunţul redactat de avocatul ei, Valeriu Vătavu. 

Cum funcţiona suverica creditelor

Femeia descrie în amănunt cum a derulat întreaga afacere. „În cazul membrilor cotizanţi care nu mai doreau să continue colaborarea cu CARP Făgăraş, în baza cererilor acestora, eu le restituiam fondul depus, soldul acestora ajungând la zero. Apoi, desigur ca fără ca aceştia să ştie absolut nimic, eu depuneam în numele  lor sume de bani pentru refacerea fondului de cotizare, după care formulam, tot în numele lor, cereri de creditare pe care le semnam prin imitarea semnăturii acestora. Depuneam  un cupon de pensie al acestora, pe care îl aveam dinperioada în care aceştia avea credite reale pentru a face dovada veniturilor lor. (...). Cu aceste documente mă prezentam la sediul central al CARP Făgăraş, unde se aproba de către Consiliul Director aceste credite, fără ca personalul CARP să ştie ceva de falsurile făcute de mine. Au existat cazuri în care membrii cotizanţi aveau fonduri depuse, dar nu solicitau credite deoarece nu aveau nevoie. Şi în acest caz, eu formulam în numele lor cereri de creditare, pe care le semnam prin imitarea semnăturii şi obţineam credite pe numele lor, desigur fără ca aceştia să ştie ceva”, mai scrie Aurelia Grusea în autodenunţ.