Vechi de o sută de ani, primul canal colector al Brăilei pune la grea încercare priceperea constructorilor care încearcă să îl consolideze
0Brăila dispune, în prezent, de două canale colectoare care strâng apele pluviale şi pe cele menajere şi le direcţionează spre Dunăre. Cel mai nou a fost inaugurat în 2008, după o serie de lucrări ce au durat mai bine de 20 de ani. Cel vechi, a fost construit în perioada Primului Război Mondial şi, deşi a fost proiectat să funcţioneze 50 de ani, încă mai poate fi folosit şi în prezent, deşi are nevoie de ample lucrări de consolidare.
Canalul colector Ghermani, numit aşa după inginerul care l-a proiectat, a fost construit in perioada 1914-1916, fiind o realizare remarcabila pentru o lucrare din beton simplu, executata intr-un sol de tip loessoid ce devine instabil daca se impregneaza cu apa. De-a lungul timpului a suportat doua cutremure majore, de peste 7 grade pe scara Richter, in 1940 si 1977 si doua de mai mica magnitudine, in 1986 si 1990.
Timpul şi-a pus, totuşi amprenta pe tunelul subteran, astfel că, în urmă cu câţiva ani, a fost inclus într-un program de consolidare. Proiectul tehnic iniţial nu a putut fi aplicat, însă, deoarece muncitorii au dat peste nişte armături de fier beton aplicate în anii '80, atunci când o porţiune din tunelul subteran a cedat sub greutatea tramvaielor care circulă la suprafaţă. A fost gândită o altă soluţie tehnică, iar lucrările, care ar fi trebuit să fie gata deja, încă sunt în derulare şi înaintează cu dificultate.
Lucrările la consolidarea canalului colector de sub bulevardul Dorobanţilor vor mai dura minim o lună de zile, potrivit conducerii firmei "Tancrad" SRL, iar asta înseamnă că circulaţia tramvaielor va continua să fie oprită în această perioadă, transportul public de călători pe ruta Dorobanţilor fiind asigurat cu autobuze.
Consolidarea canalului colector, la fel ca şi lucrările de la suprafaţă ce au vizat reabilitarea şi modernizarea bulevardului, ar fi trebuit să fie gata încă din decembrie 2013, dacă se respectau prevederile contractului în valoare de circa 100 milioane de lei, finanţat cu bani europeni şi încheiat de municipalitatea brăileană cu asocierea de firme "Tancrad", "Euro Construct", "Max Boegl" şi "Swietelsky Baugesellschaft".
Dacă la suprafaţă lucrările s-au terminat oarecum în termen, în subteran abia de la începutul acestui an s-a deschis şantierul propriu-zis. Asta deoarece soluţia tehnică prevăzută iniţial pentru consolidarea canalului Ghermani s-a dovedit a fi inadecvată, după ce constructorii au descoperit că, pe mai multe tronsoane, tunelul fusese întărit, în urmă cu 30 de ani, cu cintre, mai exact cu armături din oţel beton, de care proiectul tehnic iniţial nu ţinuse cont.
Surpare de mari proporţii, în urmă cu trei decenii
Cintrele respective au fost montate în anii 80, ca măsură de prevenţie, după ce s-a produs un accident grav pe bulevard din cauza canalului colector. Atunci, tunelul subteran a cedat sub greutatea unui tramvai, în zona intersecţiei Dorobanţilor cu Str. Apollo. Din fericire, terenul s-a imediat după ce tramvaiul plin cu călători a trecut peste zona cu probleme, astfel că tragedia ce ar fi putut urma a fost evitată la mustaţă.
Pe o distanţă de câteva zeci de metri s-a format o groapă imensă de-a lungul liniei de tramvai. Autorităţile de atunci au acţionat, însă, rapid, reuşind ca în doar câteva luni să refacă structura tunelului subteran, procedând totodată la întărirea acestuia cu inele de oţel - aceste cintre peste care au dat cei de la "Tancrad" anul trecut.
În prezent, cintrele montate atunci trebuie scoase de pe poziţie şi înlocuite, fiindcă între timp s-au degradat şi nu mai prezintă siguranţă, după cum explică Lucian Stanciu, directorul firmei "Tancrad" SRL Galaţi. Operaţiunea nu este deloc uşoară, pentru că în zona acestor inele de oţel s-au acumulat şi s-au pietrificat, de-a lungul anilor, tone de mizerie.
"Cintrele vechi se dau jos şi se pun în locul lor armături noi. Pe porţiunile unde nu sunt cintre, interiorul canalului colector se curăţă şi se impermeabilizează cu o soluţie specială, pompată de la suprafaţă", explică directorul Stanciu, precizând că operaţiunile de consolidare a canalului subteran vor mai dura circa o lună şi jumătate.
Noua soluţie adoptată pentru consolidarea canalului Ghermani costă 5,8 milioane de lei, bani ce vor fi plătiţi de la bugetul local al municipiului.
Citiţi şi
Se încarcă comentariile...
