Cum se transformă încet dar sigur unele comune din judeţul Brăila în localităţi fantomă

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Populaţia satelor brăilene este din ce în ce mai îmbătrânită   FOTO Florentin Coman
Populaţia satelor brăilene este din ce în ce mai îmbătrânită   FOTO Florentin Coman

În ultimii 25 de ani, judeţul Brăila s-a confruntat cu un spor negativ al populaţiei, numărul naşterilor fiind mai mic decât numărul deceselor înregistrate. În acest context, multe localităţi tind să devină sate fantomă unde, în curând, vor rămâne doar case pustii.

Din datele Direcţiei Regionale de Statistică Brăila reiese faptul că, din totalul celor 40 de comune din judeţ, sunt câteva unde numărul locuitorilor este din ce în ce mai redus. Pe primele locuri în acest nedorit clasament se situează comunele Racoviţa - 1.149 locuitori, Scorţaru Nou - 1.261 locuitori, Frecăţei - 1.344 persoane, Surdila Greci - 1.505 persoane, Romanu - 1.782 persoane şi Gemenele - 1.819 locuitori.

Există, totuşi, şi comune cu peste 4.000 de locuitori. La această categorie se încadrează Movila Miresii - 4.051 persoane, Vădeni - 4.127 persoane, Şuţeşti - 4.428 persoane, Tufeşti - 5.226 persoane, Chiscani - 5.340 persoane şi comuna cu cel mai mare număr de locuitori Viziru - 5.906 persoane.

Sociologii spun despre o populaţie că este îmbătrânită atunci când 14% dintre membri săi au cel puţin 65 de ani, şi foarte îmbătrânită când procentul este de 20% şi peste. Din păcate, în judeţul Brăila 25,4% dintre locuitori au ajuns la vârsta a treia.

În comuna Racoviţa, de exemplu, 35 din 100 de locuitori sunt trecuţi de vârsta a treia. Primarul comunei, Ion Mărgărit se teme că, în actualul ritm de îmbătrânire, peste vreo 20 de ani nu mai rămâne mai nimeni în Racoviţa.

"Totul a început cu exodul tinerilor din 1975 şi 1980 către oraş, atraşi de mirajul locurilor de muncă de acolo şi şi-au lăsat aici părinţii şi bunicii. Am sperat că în anii 90 vor reveni în comună însă, din păcate, nu a fost să fie aşa. Astfel că, încet încet, casele rămase părăsite s-au degradat până când s-au năruit. (...) Populaţia este, într-adevăr, îmbătrânită şi ne uităm cu îngrijorare cum se stinge unul câte unul. După ora 17 - 18 nu mai este nimeni pe străzi, bătrânii se retrag în case, ies doar la magazin după pâine şi medicamente în rest nimic altceva. Sunt zile în care avem chiar şi câte 2 înmormântări pe zi! În ritmul acesta în 15 - 20 de ani nu cred că mai rămâne nimeni aici în comună", a declarat, pentru cotidianul „Obiectiv – Vocea Brăilei”, primarul Mărgărit.

margarit

Primarul comunei Racoviţa, Ion Mărgărit, are, de asemenea, o vârstă venerabilă   FOTO Florentin Coman

Acesta este de părere că lipsa investiţiilor este principalul motiv pentru care tinerii aleg să plece din comună. "Industrie locală, în afară de agricultură, nu există la noi. Avem doi mari producători agricoli care lucrează terenurile în regim de arendă dar au şi cumpărat de la oamenii din comună şi au şi puţină zootehnie şi ... cam atât. Nu ştiu care ar fi soluţia ca să remediem problema dar este clar că lucrurile nu se îndreaptă spre o direcţie bună", recunoaşte primarul din Racoviţa.

Din păcate, în ultimii 25 de ani, sporul natural negativ al populaţiei este tot mai accentuat în judeţul Brăila. Din datele Institutului Naţional de Statistică reiese că anul 1990 a fost ultimul în care s-au născut mai multe persoane decât au murit. Atunci, sporul a fost pozitiv, cu un plus de 850 de persoane. După aceea, însă, lucrurile au involuat. În 1995, sporul consemnat a fost negativ, cu un minus 1.130 persoane, în 2002 a ajuns la minus 1.548 persoane, în 2010 la minus 1.800 persoane, iar în ultimul an de raportare disponibil - 2013, sporul natural al judeţului a fost de aproape minus 2.200 persoane.

Citiţi şi


 


 

Brăila



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite