FOTO Cum a ajuns o clădire emblematică pentru Brăila locuinţa unuia dintre cei mai puternici armatori de pe Dunăre

De când traficul rutier şi feroviar au făcut inutile cursele de pasageri pe Dunăre, fosta Gară Fluvială a Brăilei şi-a pierdut utilitatea pentru care a fost construită. Clădirea a încetat efectiv să mai funcţioneze ca şi staţie pentru călători în urmă cu 25 de ani, iar pentru o perioadă a intrat într-un declin accentuat. În ultima vreme, însă, şi-a redobândit frumuseţea, datorită unuia dintre cei mai potenţi oameni de afaceri din Brăila.

Gheorge Antistescu este patronul firmei de transporturi navale „Romnav” SA Brăila care deţine o flotă de circa 75 de vapoare fluviale, plus câteva din bacurile ce asigură trecerea Dunării, înspre Smârdan, Tulcea. De câţiva ani, Antistescu, gălăţean de origine, s-a mutat în Brăila şi locuieşte într-un apartament amenajat chiar la etajul fostei gări fluviale. Asta după ce, spune el, timp de mai bine de un deceniu şi jumătate, a investit sute de mii de euro în reabilitarea acestui imobil etalon a Brăilei, monument istoric construit în urmă cu 110 ani de celebrul inginer Anghel Saligny.

„Am cheltuit cam 750.000 euro. A fost nevoie să se decoperteze pereţii, atât pe exterior cât şi pe interior, pentru a se reface tencuiala. S-au înlocuit integral instalaţiile de curent electric, apă şi canalizare. Am instalat centrală termică, am refăcut acoperişul, am refăcut elementele de arhitectură, totul cu firme specializate şi avizate să intervină asupra unor clădiri cu valoare de monument istoric. Nimic nu s-a făcut fără aviz primit de la Ministerul Culturii, prin Direcţia de Cultură Brăila", spune Gheorghe Antistescu.

Patronul „Romnav” locuieşte, din 2007, la etajul clădirii, într-un apartament format din sufragerie, trei dormitoare, bucătărie şi două băi. La început, tot acolo stăteau şi cei doi băieţi ai săi, însă acum a mai rămas doar cu soţia. Fiii lui Antistescu s-au mutat în apropiere, tot în zona portuară, mai exact în două clădiri impozante, situate vizavi de sediul noii Căpitănii a Brăilei.

Cum a ajuns Antistescu să deţină clădirea Gării Fluviale

De la inaugurare şi până la începutul anilor 90, imobilul de pe malul Dunării a aparţinut statului român, prin Ministerul Transporturilor. În 1991, Compania de Navigaţie Fluvială Română s-a divizat în mai multe structuri. Flota fluvială existentă în acea perioadă s-a împărţit în patru segmente. Un astfel de segment a fost preluat de societatea comercială "Brăila Nav", în al cărei patrimoniu a intrat, pe lângă navele respective, gara fluvială şi o altă clădire de patrimoniu de pe Str. Danubiului.

În 1996, la conducerea "Brăila Nav" a fost numit gălăţeanul Gheorghe Antistescu. Acesta povesteşte că a schimbat denumirea firmei în "Romnav" şi s-a luptat să o scape de faliment, fiindcă, din cauza datoriilor acumulate către bănci începuse să-i fie executate activele. BCR a preluat, în contul datoriilor, clădirea de pe Danubiului, în care şi-a făcut sediu. Tot BCR ar fi vrut să ia şi gara fluvială.

"A fost nevoie să împrumutăm 76.000 de lei, cât reprezenta datoria pentru care această bancă ar fi vrut să ne ia vechea gară fluvială, şi aşa am reuşit să păstrăm clădirea", ne-a povestit Antistescu. În 1999, Programul Asociaţiei Salariaţilor (PAS) a cumpărat pachetul de acţiuni al "Romnav".

În calitate de preşedinte al PAS, Gheorghe Antistescu deţinea, şi încă mai deţine, pachetul majoritar de acţiuni. Astfel, a avut posibilitatea să ocupe locuinţa de serviciu de la etajul clădirii, în timp ce parterul este ocupat de birourile firmei "Romnav".

Proiect turistic vizionar, care nu se poate face fără sprijinul autorităţilor locale

Patronul "Romnav" spune că este dispus să introducă fosta Gară Fluvială într-un proiect turistic ce presupune reamenajarea, la parter, a unor săli de aşteptare, aşa cum erau în urmă cu 50 de ani.

"Împreună cu câţiva parteneri de afaceri vrem să punem bazele unui circuit turistic mai special. Turiştii ar pleca pe Dunăre, cu nava cu zbaturi «Borcea», până la Galaţi. De acolo s-ar întoarce la Brăila într-un tren de epocă, tractat de o locomotivă cu aburi, iar din Gara Brăila până înapoi în port i-am aduce cu caleşti trase de cai, făcând un traseu prin centrul istoric", spune Antistescu.

Acesta speră ca proiectul său vizionar să poată fi realizat în următorii trei ani. Totul depinde, în opinia patronului „Romnav”, de implicarea Primăriei Brăila, care ar trebui să pună bazele unui program concret de investiţii în zona portului brăilean, pentru ca această zonă de referinţă a oraşului să îşi recapete aspectul de odinioară, aşa cum s-a întâmplat cu clădirea fostei Gări Fluviale.

Citiţi şi

FOTO Cum au ajuns câţiva elevi de şcoală profesională să facă practică marinărească pe nave de croazieră, din Germania şi până în Delta Dunării