Magia bisericii din Cucorăni: clopotele ei apără satele de furtuni şi de boli

Magia bisericii din Cucorăni: clopotele ei apără satele de furtuni şi de boli

Clopotul bisericii din Cucorăni FOTO Cosmin Zamfirache

Biserica „Pogorârea Duhului Sfânt“, din satul Cucorăni, judeţul Botoşani, este o bijuterie arhitectonică cu o îmbinare inedită de elemente catolice şi ortodoxe ridicată acum 160 de ani. Iar localnicii îi atribuie puteri magice. Există credinţa că furtuna şi grindina pot fi alungate de zgomotul produs de clopotele lăcaşului.

Ştiri pe aceeaşi temă

La 15 kilometri de municipiul Botoşani, cotind la stânga pe drumul ce duce către Dorohoi, se află cătunul Cucorăni. Este un sat idilic, adăpostit sub coama codrilor seculari ai Ipoteştiului, cu case bătrâneşti şi uliţe la fel ca acelea din amintirile lui Ion Creangă. 
 
Cătunul are o vechime considerabilă, fiind, rând pe rând, aşezare dacică, sat medieval şi mai apoi moşie boierească. Puţin a mai rămas astăzi din Cucorăniul vizitat odinioară de voievodul Mihail Sturdza şi de poetul Mihai Eminescu în peregrinările lor. Ultima rămăşiţă a trecutului şi unica mărturie a prezenţei marilor boieri moldoveni pe aceste pământuri este o biserică unicat în România. 
 
Orice vizitator o zăreşte, încă de la intrarea în sat, datorită turlei şi structurii impunătoare. Oricine ajunge să o privească de aproape realizează că este o adevărată bijuterie arhitectonică, în care elemente catolice şi ortodoxe se întrepătrund. Totodată, pentru localnici este un loc magic în faţa căruia se descoperă sfioşi. „Biserica asta veche este frumoasă de parcă Dumnezău a făcut-o cu mâna lui. Este lăsată nouă moştenire de boier şi ne apără. Când bat clopotele, nici boală şi nimic rău nu se prinde de sat. Alungă tot răul de peste noi“, spune convins Toader Baciu, un sătean din Cucorăni.
 
Se spune că Biserica îşi aştepta ctitorul
 
Biserica de la Cucorăni, cu hramul „Pogorârea Duhului Sfânt“, a fost construită din cele mai bune materiale ale secolului al XIX-lea. A fost finalizată în 1856 de marele boier Başotă, una dintre cele mai importante personalităţi ale nordului Moldovei, de la începutul secolului al XIX-lea. Marele logofăt Anastasie Başotă a fost un adevărat boier iluminist, care a îndeplinit mari funcţii în stat, precum spătar, hatman, logofăt şi, în cele din urmă, ministru de război în timpul domniei lui Alexandru Ghica. Era renumit pentru spiritul său filantropic şi dorinţa de a educa masele. Acest mare boier al Moldovei era ataşat de locurile natale din Botoşani, stăpânind domeniile de la Pomârla şi apoi şi cele de la Cucorăni. 
 
 
Preotul paroh Nicolae Gheorghe Oprea îngrijeşte de vechea biserică din 1982. A studiat arhivele şi ştie foarte bine povestea acestui monument. Construcţia bisericii are şi elemente mitico-fantastice. Construcţia a fost începută înainte ca boierul Başotă că cumpere moşia Cucorăni. Dar, la fel ca în povestea meşterului Manole, ce se ridica peste zi, se prăvălea noaptea. Acesta a fost şi motivul pentru care boierul care începuse construcţia a vândut moşia. O considera blestemată. 
 
Doar Anastasie Başotă, cu numeroase binecuvântări, reuşeşte să ducă la bun sfârşit construcţia. „Biserica cu hramul «Pogorârea Sfântului Duh» a fost construită de Manoil Manu în 1844, până la ferestre. Doar atât a putut. A şi vândut, de altfel, moşia lui Anastasie Başotă. Acesta cumpărând pământurile, a vrut să facă o biserică deosebită. Cu slujbe şi binecuvântări a început să o ridice. Şi biserica se construia uşor.  Între 1855 şi 1856, a reuşit cu familia sa să construiască biserica şi să o picteze. Biserica este în stil de navă, îndreptată către răsărit, cu catargul care este turla“, spune preotul paroh.
 
Perla catolico-ortodoxă a boierului
 
În 1856, biserica boierului Başotă era terminată. A rezultat o adevărată bijuterie care combina două stiluri arhitectonice diferite: ortodox şi catolic. „Este o frumuseţe! Din păcate, e prea puţin cunoscută. Aici au fost utilizate cele mai bune materiale. Picturile sunt cu totul deosebite, reprezentând o îmbinare între ortodoxie şi catolicism. De altfel, toată biserica este aşa. Are elemente din ambele rituri. Inclusiv structura ei este o îmbinare. Iată şi această ogivă care aminteşte de bisericile romano-catolice. Nimeni nu ştie de ce boierul a vrut să fie aşa. Cert este că are o frumuseţe aparte. Avem oameni care vin în vizită în sat, văd biserica şi spun că aşa ceva nu au mai văzut. Este expresia puterii financiare, dar şi a iubirii pentru artă a boierului Başotă“, spune Sergiu Manolache, istoric local botoşănean. 
 
Una dintre comorile bisericii este catapeteasma originală, veche de peste150 de ani şi adusă tocmai de la Kiev. Este sculptată în lemn de tei şi se păstrează la fel ca în prima zi. Totodată, cel mai preţios obiect aflat printre icoanele din biserică este „Sfântul Aer“, o tapiserie uluitoare, veche de 200 de ani şi care se păstrează incredibil de bine. „Sunt doar trei de acest fel în ţară. Noi avem unul. Este făcut din piele de viţel cu fir de argint şi de aur. Este deosebit de valoros. Este adus din Rusia. Epitaful de pe el înseamnă punerea Domnului Iisus Hristos în mormânt“, adaugă preotul paroh. 
 
Clopotele magice
 
Biserica din Cucorăni este înconjurată de mituri şi legende. Se spune că nimeni nu a dorit să rişte să pună crucea sus pe biserică, fiind foarte periculos. „Meşterii care ridicau biserica au fugit peste noapte numai să nu pună crucea sus pe turlă. Era periculos. Biserica nu era completă fără cruce. Atunci, Anastasie Başotă a întrebat sătenii care dintre ei vrea să urce să pună crucea. Toţi erau speriaţi. Numai unul, Simian îl chema, s-a ridicat şi a spus: «Mă urc eu, boierule», ar fi spus el“, după cum precizează profesorul Manolache. Legenda spune că Simian s-a căţărat pe turlă cu mult curaj ţinând crucea în spate. În tot acest timp, boierul cu tot satul se rugau pentru Simian în faţa bisericii. Săteanul a reuşit imposibilul şi a pus crucea pe biserică. Boierul a vrut să-l răsplătească, dar Simian a refuzat spunând că a urcat pentru ca satul să aibă biserică, nu pentru bani.
 
Şi dacă tot este un loc încărcat de legendă, nu puteau să lipsească şi miracolele. Localnicii spun că biserica lui Başotă este un adevărat talisman pentru întreaga zonă. Clopotele din turlă, mai precis, ar avea puteri deosebite. Aduse în 1856 din Kiev, cele trei clopote ale bisericii ar fi blagoslovite. Alungă furtuna, grindina şi orice fel de molimă. „Clopotele acestea au un mare dar, în sensul că protejează satul de fenomene meteorologice extreme, cum sunt grindina şi furtunile, dar şi de epidemii. Când vin norii puternici de furtună şi începem să batem clopotele, norii se destramă. Apără toată zona, inclusiv Cerviceşti, Ipoteşti, Cătămărăşti. Sunt cu adevărat binecuvântate şi ne apără“, susţine preotul Nicolae Gheorghe Oprea. Ar fi şi o explicaţie ştiinţifică, spune preotul paroh. 
 
„Este vorba şi despre ultrasunetele pe care le emit. Au dimensiunea potrivită şi mai ales sunt făcute dintr-un aliaj care emite ultrasunete ce pot sparge sau îndepărta norii“, adaugă preotul. Oamenii din sat sunt convinşi, însă, că ele au o putere dincolo de orice explicaţie logică. „Din timpuri vechi, nicio epidemie nu a lovit aici, fiindcă ne-au apărat clopotele“, afirmă tanti Elena, o săteancă din Cucorăni. 
 
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:
 
 
citeste totul despre: