Fermierul care răscumpără pământ de la străini şi-l cultivă cu soiuri româneşti. „Promovez hibrizii româneşti pentru că m-am născut şi hrănit din acest pământ“

Fermierul care răscumpără pământ de la străini şi-l cultivă cu soiuri româneşti. „Promovez hibrizii româneşti pentru că m-am născut şi hrănit din acest pământ“

Dumitru Avădănei este un fermier care a cumpărat pământ de la străini FOTO Răzvan Sauciuc

Dumitru Avădănei, un fermier din judeţul Botoşani, cultivă şi promovează din anii '70 hibrizii româneşti la porumb. Acesta vinde seminţe în străinătate şi susţine financiar, din profitul obţinut, cercetarea agricolă românească. Totodată, a reuşit să răscumpere de la un cetăţean danez peste 1.000 de hectare de teren în judeţul Botoşani.

Ştiri pe aceeaşi temă

Dumitru Avădănei este unul dintre cei mai prosperi agricultori din judeţul Botoşani. Are în administrare peste 2.000 de hectare de teren pe care cultivă cereale. Recent, a devenit primul fermier din regiunea de nord-est a României care a răscumpărat terenuri aflate în proprietatea unor investitori din străinătate. În luna august, şi-a dublat practic suprafaţa disponibilă pentru agricultură, cumpărând 1.000 de hectare aflate în proprietatea unui danez.     

„Până acum două luni, aveam 1.000 de hectare. Mai apoi, am cumpărat pământ de la un străin. Este vorba despre ferma de la Hăneşti, de 1.000 de hectare, a danezului Jorgen. Aş vrea să cumpăr de la ei cât mai mult teren şi să-l cultiv hibrizi de-ai noştri, româneşti“, spune fermierul botoşănean. Dumitru Avădănei susţine că tranzacţia a fost anevoioasă. „Am cumpărat cu mari eforturi, cu mari piedici. Doar o singură bancă a acceptat să mă crediteze pentru acest“, adaugă antreprenorul.

„A molipsit“ mai mulţi fermieri

În jurul lui Avădănei s-au grupat şi alţi investitori agricoli din zonă, deveniţi prosperi în ultima perioadă. Aceştia formează o asociaţie, deocamdată informală, centrată pe dezvoltarea suprafeţelor cultivate cu soiuri româneşti.

Cercetătorii vorbesc despre Botoşani ca fiind judeţul cu unul dintre cele mai fertile soluri din România. Din acest motiv, dar şi datorită preţului scăzut de achiziţie, judeţul moldav a fost un magnet pentru investitorii străini. Până în 2015, peste 20.000 de hectare de teren fertil din judeţul Botoşani au fost cumpărate de antreprenori italieni, americani, danezi sau germani. În ultimii doi ani însă, investitorii români au început să recâştige teren. Preţurile de achiziţie au crescut, iar localnicii sunt mai puţin dispuşi să-şi înstrăineze pământul.

La Manoleasa, Dumitru Avădănei, are un lot demonstrativ de hibrizi FOTO Cosmin Zamfirache

„Hibrizii româneşti sunt rezistenţi la secetă“

Pe de altă parte, Dumitru Avădănei este cunoscut la nivel naţional pentru strategia prin care şi-a propus să ajungă, la moment dat, să cultive exclusiv hibrizi româneşti de cereale, obţinuţi în laboratarele de cercetare ale Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare Agricolă Fundulea, judeţul Călăraşi. Avădănei cultivă porumb şi soia pe un lot experimental-demonstrativ de un hectar, iar seminţele obţinute le vinde inclusiv în străinătate. Are 13 soiuri de porumb hibrid românesc şi trei soiuri de soia hibridă românească. „Fac loturi de hibridare de mult timp. Lucrez din anii ‘70 şi promovez hibrizii româneşti în primul rând pentru că sunt român, pentru că m-am născut şi hrănit din acest pământ”, spune Dumitru Avădănei.

Specialişii locali apreciază iniţiativa agricultorului. „Sunt mai mulţi hibrizi care au fost testaţi la noi în zonă. Merită să fie văzut şi recomand celor care vor să opteze pentru producerea de sămânţă să analizeze calităţile acestui lot demonstrativ“, precizează Cristian Delibaş, şeful Direcţiei Agricole Botoşani. De altfel motivul pentru care Dumitru Avădănei a optat pentru această soluţie are temeiuri ştiinţifice.

Hibrizii sunt de la Insitutul Fundulea FOTO Cosmin Zamfirache

Plante rezistente la secetă

„Hibrizii româneşti sunt adaptaţi condiţiilor pedo-climatice din România. Cel mai important, hibrizii româneşti sunt rezistenţi la secetă. Mai ales aici, în nordul Moldovei, ne confruntăm cu o secetă cumplită. Hibrizii străini au o concentraţie mare de siliciu, nu sunt aşa rezistenţi şi, pe deasupra, nici animalele nu le mănâncă cocenii. Important este că, la porumb, hibrizii româneşti au capacitatea de a reţine apă, ceea ce-i face performanţi la secetă“, detaliază Dumitru Avădănei. Agricultorul botoşănean spune că nu doar hibrizii de porumb sunt deosebit de performanţi, ci şi grâul românesc. „Soiul de grâu numit Glosa, tot de la Fundulea, deţine supremaţia în Europa. S-a spus că ce este românesc este rău şi oamenii au început să cumpere soiuri străine. Nu sunt însă nici pe departe la fel de performante ca cele româneşti, mai ales pentru noi, aici, pentru clima şi solurile din România“, adaugă Avădănei.

Dumitru Avădănei a reuşit „să-i molipsească“ şi pe mulţi fermieri de pe malul Prutului. Mulţi dintre aceştia cultivă acum hibrizi româneşti. „De patru ani merg pe «Paltinul» (n.r. - soi hibrid de porumb românesc) şi este neîntrecut aici. Dă cele mai bune rezultate, inclusiv pe secetă“, spune un fermier în vârstă din zona Manoleasa.

Banii plătiţi pe seminţe, folosiţi pentru cercetare

Strategia fermierilor din Botoşani, de a cumpăra seminţe româneşti de cereale, este benefică pentru Institutul de Cercetare de la Fundulea. „De 20 de ani, cercetarea românească în domeniu, la înălţime odinioară, a fost lăsată în paragină. Nu este finanţată, iar cercetătorii au salarii de mizerie. Doar pasiunea îi mai face să lucreze. Tocmai de aceea, încercăm să finanţăm Institutul de la Fundulea şi cercetarea românească în acest domeniu. O parte din banii obţinuţi din semninţele vândute de noi, merg drept redevenţă la staţiune, pentru finanţarea cercetării“, spune Dumitru Avădănei. Acest fapt este recunoscut şi de directorul de la Fundulea. „După Revoluţie, cercetarea românească a fost considerată o Cenuşărească. Nu am mai avut finanţare de la bugetul statului. Ne întreţinem din venituri proprii, adică vânzare de seminţe şi redevenţa fermierilor“, spune Pompiliu Mustăţea, directorul Institutului Naţional de Cercetare şi Dezvoltare de la Fundulea.

Vă recomandăm să mai citiţi:
 
 
citeste totul despre: