Cum au reuşit bolile omului alb să distrugă populaţiile Americii Centrale şi de Nord. 55 de milioane de victime
0
Europenii au produs o adevărată catastrofă epidemiologică în rândul băştinaşilor americani odată cu acţiunea de colonizare a continentului. Gripa şi mai ales variola au făcut ravagii în rândul ameridienilor.
La sfârşitul secolului al XV lea, marile puteri maritime europene au reuşit să descopere Americile, un vast teritoriu dincolo de oceanul Atlantic, despre care iniţial au crezut că este parte a Asiei. Odată ce au realizat că este un continent cu totul şi cu totul necunoscut, a început o nouă eră, o epocă a călătoriilor, a descoperirilor şi a colonizării, o adevărată revoluţie care va schimba definitiv lumea.
Europenii au reuşit să smulgă din mâinile băştinaşilor teritorii întinse, justificându-şi expansiunea şi setea de aur şi resurse în general prin civilizarea populaţiilor primitive din zonă. Odată cu armele de foc, cu lumea urbană , cultura şi civilizaţia lor, europenii au adus şi moartea la pachet. Dincolo de atacurile brutale îndreptate împotriva băştinaşilor, considerate de mulţi specialişti moderni un adevărat genocid, soldaţii şi coloniştii europenii au ucis populaţiile locale şi cu bolile aduse din Europa la care ameridienii nu aveau niciun fel de rezistenţă. S-a vorbit chiar de un adevărat război biologic îndreptat împotriva băştinaşilor.
Băştinaşii decimaţi de bolile aduse de omul alb
În anul 1492, Cristofor Columb descoperea insulele Americii Centrale. Un an mai târziu, Columb construia şi primul său oraş pe insula Hispaniola, locuită de triburile Taino, comunităţi paşnice şi cooperante cu noii colonişti. Începea o nouă eră a descoperirilor. Pentru băştinaşi, contactul cu europenii a însemnat însă moartea.
Spaniolii au adus cu ei şi bolile infecţioase de pe continentul european total necunoscute, ameridienilor. Este vorba despre gripă şi variolă, în special. Se preconizează că erau peste 100.000 de membrii ai comunităţii Taino pe insula Hispaniola, la venirea coloniştilor. În anul 1548 mai rămăseseră doar 500, restul fiind ucişi în special de gripă şi variolă. Dezastrul epidemiologic a continuat şi în zona continentală a Americii Centrale. În aprilie 1520, spaniolii au ajuns în zona de astăzi a Veracruzului, în Mexic, pe atunci parte a imperiului aztec. Două luni mai târziu, trupele spaniole au intrat în capitala imperiului aztec, Tenochtitlan.
Spaniolii aveau cu ei şi câţiva sclavi africani, infectaţi cu variolă. Virusul s-a răspândit în rândul populaţiei locale aztece şi a făcut ravagii. Sistemul imunitar al central-americanilor nu era adaptat agenţilor patogeni din Lumea Veche. Consecinţele au fost catastrofale arată Codexul Florentin, o lucrare realizată de un călugăr spaniol venit în Lumea Nouă.
Jumătate din populaţia aflată în Tenochtitlan şi în zonele împrejmuitoare a murit din cauza variolei. Specialiştii spun că ar fi vorba de aproape 300.000 de oameni, inclusiv liderul aztec Cuitláhuac, dar şi alţi nobili azteci. Oraşul era plin de cadavre facilitând victoria lui Hernan Cortes asupra aztecilor. Oriunde au ajuns europenii au adus şi aceşti viruşi mortali pentru localnici. Se spune că unele populaţii au fost exterminate de epidemii în proporţie de 95% în special în America Centrală.
Variola coşmarul ameridienilor
Epidemii puternice au lovit şi continentul nord-american după stabilirea europenilor pe coastele sale estice. Odată cu primele colonii au apărut şi valurile de morţi, din cauza viruşilor din Lumea Veche, în rândurile băştinaşilor. Prima epidemie a fost consemnată imediat după întemeierea coloniei Plymouth, de către englezi, în 1616-1619. Odată cu primele schimburi între ameridieni şi noii veniţi o boală misterioasă i-a lovit cumplit.
Specialiştii înclină să creadă că a fost variolă. Alţii spun că era de fapt leptospirioză transmisă de şoareci care prosperau în calele corăbiilor europene ancorate pe ţărm. A urmat o mare epidemie de variolă în rândul triburilor Huron, în anul 1639, în apropiere de regiunea Marilor Lacuri. Boala a făcut ravagii până în zona Quebec şi a rămas activă mai bine de un an. Dintr-o populaţie de 18.000 de huroni au mai rămas doar 9000 în numai 12 luni.
Boala s-a extins mai apoi la neamurile irocheze unde a făcut deasemenea ravagii. Şi totul s-a tras de la schimburilor şi întâlnirile cu omul alb. În anul 1770, variola a omorât mai bine de 30% dintre băştinaşii nord-americanii de pe coasta de Est. Epidemia s-a întins mai apoi către triburile din Marile Câmpii Centrale acolo unde a redus populaţia la jumătate în anul 1782. Alte epidemii au izbucnit în 1832 şi 1839. Până în anul 1870, milioane de ameridieni au murit din cauza variolei. Numai în Florida au murit peste 600.000 de băştinaşi din cauza variolei dar şi a altor boli aduse de europeni.
Arme biologice împotriva băştinaşilor?
De multe s-a vehiculat ideea că europenii au răspândit intenţionat variola şi gripa în rândurile băştinaşilor tocmai pentru a-i extermina şi a le lua teritoriile mult mai uşor. Un document din secolul al XVIII lea ar fi dovada că europenii au folosit variola pe post de armă biologică împotriva ameridienilor. Este vorba despre corespondenţa dintre Sir Jeffery Amherst, comandantul trupelor britanice în America de Nord în 1760, şi colonelul Henry Bouquet, un ofiţer din Philadephia care avea în grijă şi zona de la graniţa de vest a teritoriului britanic în timpul războiului francez şi indian.
Scrisorile arată că în 1763, triburile Delaware, Shawnee şi Mingo au luat exemplul liderul Pontiac al neamurilor Ottawa şi au atacat Fort Pitt, un avanpost britanic, astăzi oraşul Pittsburgh. Situaţia era foarte grea pentru britanici, mai ales că pe lângă atacurile indienilor, comandantul fortului căpitanul Simeon Ecuyer raporta şi o epidemie de variolă. În acest context comandantul trupelor britanice a cerut căpitanului din fortul Pitt să răspândească variola în rândul indienilor care asediau avanpostul.
Practic să le ofere pături ale celor infectaţi. Nu se ştie însă dacă metoda a funcţionat. Ce este singur însă, privind bolile aduse de colonişti în Lumea Nouă, este că au făcut ravagii în rândurile băştinaşilor. Se preconizează că au fost aduse în jur de 24 de boli foarte contagioase pe continentul american. Specialiştii Koch, Brierley, Maslin şi Lewis au concluzionat în 2018 că peste 55 de milioane de băştinaşi au murit mai ales în America Centrală şi de Nord în urma epidemiilor.
Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole:
Se încarcă comentariile...
