Cele mai mari defecte ale moldovenilor. Beau până la epuizare, aveau oroare de învăţătură, iar calităţile erau puţine

Moldovenii din secolul al XVIII-lea aveau nenumărate năravuri, spune un voievod erudit din acea perioadă. Printre altele, erau bătăuşi, înfumuraţi şi înclinaţi la petrecut în ospeţe cu multă băutură.

Eruditul domnitor din secolul al XVIII lea Dimitrie Cantemir, a realizat o lucrare revoluţionară la aceea vreme. Se numeşte ”Descriptio Moldaviae” şi a fost apreciată inclusiv de savanţii de la Viena. Pe scurt este vorba despre o descriere completă a Moldovei, din punct de vedere geografic,cultural, politic şi social.

Printre altele, Cantemir face o caracterizare a moldovenilor, inclusiv a oamenilor de rând şi le prezintă calităţile dar mai ales defectele. Cantemir spunea acum 300 de ani că patriotismul fals şi mincinos nu poate ajuta nicidecum ţara Moldovei.

Cu din contră oamenii trebuiau să-şi recunoască viciile şi năravurile pentru a le tămădui şi mai ales pentru a se schimba în bine ”Dragostea ce avem pentru patria noastră ne îndeamnă pe de o parte să lăudăm neamul din care ne-am născut şi să înfăţişăm pe locuitorii ţării din care ne tragem, iar pe de altă parte,dragostea de adevăr ne împiedică,într-aceeaşi măsură să lăudăm ceea ce ar fi după dreptate de osândit. Le va fi lor mai folositor dacă le vom arăta limpede în faţă cusururile care-i sluţesc, decât dacă i-am înşela cu linguşiri blajine şi cu dezvinovăţiri dibace”, scria eruditul voievod. Tocmai de aceea Cantemir fără să facă rabat a descris mai ales defectele moldovenilor şi ceea ce ”era de osândit” la aceştia. 

„Năravurile bune sunt rare la ei”

Voievodul precizează despre moldovenii de acum 300 de ani că era mai degrabă plini de tot soiul de năravuri şi defecte, decât de virtuţi. Mai precis, în afară de credinţa în Dumnezeu şi ospitalitate, Cantemir nu vede alte calităţi la moldoveni. ”Năravurile bune sunt rare la ei şi întrucât sunt lipsiţi de o adevărată creştere bună şi de deprindere a năravurilor bune va fi anevoie să  găsim un om cu năravuri mai bune decât ceilalţi, dacă firea cea bună nu i-a venit în ajutor”, scria acesta în ”Descrierea Moldovei”. Primul mare cusur găsit de voievod poporului său, este acela al trufiei peste măsură. Totodată pentru Cantemir moldovenii sunt plini de sine şi scandalagii. ”Trufia şi semeţia sunt muma şi sora lor. Dacă moldoveanul are un cal de soi mai bun şi arme mai bune atunci el gândeşte că nimeni nu-l întrece şi nu s-ar da în lături să se ia la harţă chiar şi cu Dumnezeu dacă s-ar putea. Cu toţii sunt mai cu seamă cutezători, semeţi şi foarte puşi pe gâlceavă”, adăuga Cantemir.

Petrec până varsă

Având în vedere semeţia şi firea de scandalagii, Cantemir spune totuşi că moldovenii erau înclinaţi totuşi să se înţeleagă din vorbe cu potrivnicul. Atunci însă când nu reuşeau era deosebit de violenţi şi ajungeau să-şi ucidă repede adverasul. ”Ţăranii trec rareori de la vorbă la arme, însă astupă gura semeaţă a potrivnicului cu ciomagul, cu bâta şi pumnii. Asemenea fac şi oştenii. Foarte rar trec de la sfadă la sabie, şi totuşi dacă acest lucru se întâmplă vreodată, ei trebuie să ispăşească cu pedepsele cele mai straşnice.”, scria Cantemir. Totodată voievodul spune că moldovenii beau vârtos. Însă destul de rar, adică doar la sărbători. În rest nu fac abuz de niciun fel de licoare bahică. Când se pun însă la petrecut, spune voievodul, încalcă toate regulile bunului simţ şi nu se lasă până nu ajung sub masă. ”Desfătarea lor cea mai mare este să petreacă în ospeţe, uneori de la al şaselea ceas al serii până la al treilea ceas după miezul nopţii, alteori şi până ce se crapă de ziuă, şi să bea până ce varsă”, preciza Cantemir. Totodată voievodul spune că femeilor moldovenilor, în intimitate beau şi ele aproape la fel de vârtos ca bărbaţii şi sunt desfrânate. În public însă, moldovencele păstrează toate aparenţele şi se comportă exemplar. Erau însă deosebit de frumoase. Cantemir spune că femeile ţăranilor erau mult mai frumoase decât jupânesele boierilor.. ”Jupânesele boierilor au ce-i drept înfăţişare plăcută, dar cu frumuseţea stau cu mult în urma nevestelor oamenilor de rând. Căci acestea au chipul mai frumos, însă sunt în cea mai mare parte desfrânate. Unele beau pe acasă mult vin. Dar în adunări rareori vezi o femeie beată”, scria Cantemir.

”Tinerii socotesc că este laudă să preacurvească”

Dacă despre femei spune că sunt desfrânate, nici flăcăii nu consideră un mare păcat ”preacurvia”. Din contră tineri vedeau în libertinaj şi sexul dinaintea căsătoriei drept un act de bravură şi de laudă. ”Preacurvia este rară la ei. Dar tinerii socotesc nu numai că nu este ruşine, ci că este de laudă să preacurvească în taină până se însoară, ca şi când n-ar fi ţinuţi să asculte de vreo lege. De aceia la ei se aude adesea vorbindu-se în chipul acesta: ”Fătul meu iubit” Fereşte-te de furtişag şi de ucidere, pentru că eu nu te voi putea scăpa de la spânzurătoare. Dar pentru împreunare neîngăduită, nu ai a te teme de vreo primejdie de moarte, câtă vreme vei plătii bani la şugubinat”, preciza Cantemir. 

Învăţâtura le era urâtă moldovenilor

Voievodul spune că pe lângă toate aceste defecte, unul dintre cele mai mari era acela al ignoranţei. Cantemir spunea că moldovenilor din vremea sa nu le plăcea învăţătura şi chiar credeau că poate strica de cap pe orice om. ”Moldovenii nu numai că nu sunt iubitori de învăţătură ci chiar le e urâtă aproape la toţi. Chiar şi numele meşteşugurilor cele frumoase şi ale ştiinţelor nu le sunt cunoscute.  Ei cred că oamenii învăţaţi îşi pierd mintea şi atunci când vor să laude învăţătura cuiva, zic că a înebunit de prea multă învăţătură.”, spunea Cantemir. Totodată eruditul voievod spune că pentru moldoveni nu era păcat să omoare evrei, turci sau tătari. Tocmai de aceea organizau prădăciuni şi omoruri în legea cea bună, în teritoriile acestora. ”Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu socotesc că nu este păcat şi cu atât mai puţin fărădelege. Cei ce locuiesc mai aproape de tătari pradă şi omoară cu vrednicie. ”, scria Cantemir.

Credinţa, ospitalitatea şi vitejia, virtuţile de căpătâi

Pe lângă toate acestea cusururi identificate de Cantemir la moldoveni, voievodul spune că aceştia au şi câteva calităţi de căpătâi. În primul rând spune că sunt deosebit de ospitalieri. ”Chipurile cu care primesc oaspeţi străini şi drumeţi e vrednic de cea mai mare laudă. Căci deşi foarte săraci din pricina învecinării cu tătarii, totuşi nu se dau niciodată înapoi să dea mâncare şi găzduire unui oaspe şi-l adăpostesc fără plată timp de trei zile, împreună cu calul său. Pe străin îl primesc cu faţa voioasă ca şi câ-nd le-ar fi frate sau rubedenie”, spune Cantemir. Totodată voievodul spune despre moldoveni că sunt foarte buni oşteni şi se avântă în luptă fără teamă de moarte. Trag bine cu arcul, mânuiesc cu uşurinţă suliţa dar erau cei mai buni luptători cu sabia. Mai mult decât atât, mai ales locuitorii Ţării de Sus a Moldovei, erau şi oameni foarte credincioşi, nu cunoşteau furtul şi se fereau de patimi.

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele ştiri:

Emiratele Arabe Unite ar putea anula regimul de vize pentru moldoveni

Daniel Ioniţă: Sunt surprins de nostalgiile sovietice ale multor moldoveni