Romii, nomazi de când lumea. Cum au încercat voievozii din Transilvania să-i sedentarizeze pentru a-i folosi ca mână de lucru ieftină
0
Încă de la primele atestări ale romilor pe teritoriul Transilvaniei, aceştia apar ca grupuri nomade. Deşi primesc dreptul de a circula prin Regatul Ungariei încă din 1400, voievozii din Transilvania încearcă să-i sedentarizeze, tocmai pentru a-şi asigura o mână de lucru ieftină.
Romii încep să fie atestaţi pe teritoriul Transilvaniei odată cu anii 1420, fără a apărea prea multe detalii despre organizarea lor, religia sau alte obiceiuri care să-i individualizeze. Mai mult, în documentele vremii, aceştia apar ca şi grupuri călătoare.
Potrivit profesorului de istorie Mihai Florin Hasan, care a şi realizat un studiu despre prezenţa rromilor în Transilvania şi în comitatele vecine între secolele XIV-XV, în 1423, împăratul Sigismund anunţa toate oficialităţile din regat că l-a vizitat Ladislau, voievodul romilor, care l-a rugat să îi acorde grupului condus de el libertatea de a circula liber prin Regatul Ungariei.
Împăratul Sigismund le acordă aceste libertăţi şi, mai mult, interzice ca aceşti romi să fie tulburaţi în vreun fel. Tot împăratul Ungariei transmite oficialităţilor că, dacă romii vor intra în conflict cu locuitorii regatului, trebuie să se adreseze pentru judecată acestui voievod Ladislau, care avea dreptul absolut de judecată.
În ciuda acestui drept acordat de împăratul Ungariei, nici 50 de ani mai târziu apar documente care sugereaza faptul că voievozii din Transilvania încercau sedentarizarea acestor grupuri, cel mai probabil pentru a le folosi ca mână de lucru.
Voievozii încercau „înrobirea” rromilor pentru mâna de lucru
„În 1500 documentele vremii vorbesc despre un grup de romi care aparţin de castelania Branului, atunci se produce probabil o primă încercare de sedentarizare „robire” a acestor grupuri etnice, faţă de un stăpân şi o posesiune, unde a avut loc fenomenul de stabilire”, precizează în studiul său profesorul de istorie Mihai Florin Hasan.
Se pare că această sedentarizare forţată nu se făcea cu vorba bună, ci cu abuzuri, care au ajuns de mai multe ori la urechele regelui Ungariei. Astfel, în 1476, regele Matia emite un document adresat voievozilor din Transilvania, prin care le cere să nu mai abuzeze de romii aşezaţi în suburbia Sibiului.
„Voievozii încearcă în diferite momente să îşi extindă ilegal autoritatea asupra acestor grupuri, recurgând, dacă este nevoie, chiar la agresarea şi abuzarea acestor indivizi prin intermediul oamenilor de casă, a familiarilor şi oficialilor lor”, explică Mihai Florin Hasan.
În ciuda faptului că împăraţii Ungariei s-au opus acestei înrobiri forţate, demersurile voievozilor din Transilvania par să fi dat roade. În 1504, Mihail Cândea primea autorizaţie regală de a aduce din Ţara Românească 12 familii de rromi robi pe care cel mai probabil îi folosea pentru operaţiuni de spălare a aurului.
„După cincizeci-şaptezeci de ani, observăm că fac obiectul unor donaţii regale, ceea ce ridică problema posibilei lor dependenţe de persoana monarhului, care îi distribuie după bunul plac în teritoriu. Nu cunoaştem nimic despre religia acestora, dar probabil că marea majoritate trebuie să fi fost păgâni animişti”, conchide profesorul de istorie.
Se încarcă comentariile...
