Cum a reînviat un fost primar un vin extrem de căutat acum mai multe secole. Realizarea unei picturi, plătită cu licoarea valoroasă
0
În biserica din Jelna se ascunde una dintre cele mai valoroase picture murale din lume. Asta pentru că este una dintre cele 4 copii existente pe Glob după capodopera lui Giotto, Navicella. Culmea, realizarea acestei picturi murale a fost plătită cu vin. Acelaşi vin de Jelna vrea să-l reînvie un fost primar din Bistriţa-Năsăud.
Jelna, un sat situat la doi paşi de Bistriţa ascunde una dintre cele mai valoroase picturi din România şi din Europa. Este vorba despre o pictură murală, adăpostită de Biserica Evanghelică din Jelna.
De ce este aşa valoroasă această pictură murală descoperită întâmplător de un cercetător ungur? Ei bine, aceasta este una dintre cele patru copii existente în lume după capodopera pictorului Giotto di Bondone, un pictor şi arhitect Italian, considerat inovatorul picturii italiene şi predecesorul artei moderne.
Picturi murale inspirate din Navicella lui Giotto mai pot fi întâlnite doar în două biserici din Italia şi în una din Strasbourg. Pictura originală se întindea pe mai bine de 10 metri şi era adăpostită de Basilica Sfântul Petru din Roma şi distrusă în secolul XVII-lea.
Potrivit istoricului Adinel Dincă, de la Institutul de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, biserica din Jelna, datată în secolul al XIV-lea este una dintre cele mai bine documentate monumente din Transilvania. Acest lucru se datorează unui registru de socoteli, care are în jur de 200 de pagini.
„Am avut plăcerea de a găsi informaţii despre această biserică inclusiv la Vatican. Este una dintre cele mai bine documentate biserici din Transilvania”, spunea în cadrul unei coferinţe, istoricul Adinel Dincă.
Biserica din Jelna unde a fost găsită valoroasa frescă a ajuns o ruină
Potrivit acestuia, registrul de socoteli spunea că două cruci au găzduit mai multe relicve, printre care şi un ac din coroana de spini a Mântuitorului, dar şi fragmente osoase care au aparţinut regelui Ungariei Ladislau, Sfântului Gheorghe, Sfântului Ioan şi Sfântului Pavel.
Consemnările bisericeşti de la Jelna scot în evidenţă şi informaţii inedited. Acestea spun că pictorul care a realizat întreaga frescă ar fi fost plătit pentru lucrare cu butoaie cu vin produs în Jelna. Aceleaşi consemnări istorice plasează satul de lângă Bistriţa pe harta vinului.
Până şi pe harta iosefină realizată de Imperiul Austro-Ugar în 1766, prima cartare a Transilvaniei, apar întinse plantaţii de viţă de vie pe dealurile din Jelna.
Fostul primar care reînvie vinul de Jelna
Fascinat de această idee, fostul primar al comunei Cetate, Daniel Moldovan, împreună cu fratele său şi-au pus în cap să reînvie vinul de Jelna. În 2011, au plantat viţă de vie chiar pe terenurile pe care apărea plantaţie de viţă de vie pe vechiile hărţi ale judeţului.
Daniel Moldovan, care a condus primăria Cetate doar un mandat, în perioada 2012-2016, mai mult ca un experiment, a început aventura în lumea fructelor şi legumelor încă din anul 2003, când a cumpărat o livadă. Apoi s-a extins, iar acum fraţii Moldovan produc în solarii şi pe câmp peste 600 de tone de legume.
„Ideea ne-a venit în urmă cu şapte ani. Având teren aici şi auzind că zona e bună şi se pretează pentru vie, am profitat de programul de reconversie al viţei de vie şi ne-am hotărât să înfiinţăm o plantaţie de viţă de vie. Solul este foarte bun şi se pretează pentru viţă de vie. Am făcut şi studii de sol înainte de a planta”, povesteşte Daniel Moldovan.
Dacă Daniel Moldovan a ţinut cont de coordonatele de pe vechea hartă când a înfiinţat plantaţia de viţă de vie, acesta nu a găsit informaţii şi despre soiurile care se întâlneau aici.
„Una dintre cele mai vechi menţionări a vinurilor din această zonă am găsit-o în Registrele Bisericeşti, a bisericii din Jelna, în care se menţiona că Petrus Murator, pictorul bisericii, cel care se presupune că a pictat fresca Navicella, a fost plătit în butoaie de vin”, povesteşte fostul edil.
Daniel Moldovan a început cu 12 hectare în 2011, doi ani mai târziu continuând cu alte 14 hectare. Printre soiurile pe care le întâlnim aici se numără Fetească Albă, Fetească Neagră, Savignon, Muscat Ottonel şi Pinot Noir.
Vinul de Jelna a împrumutat numele ielelor din Transilvania
În 2017, după aproape 7 ani de aşteptări şi investiţii importante, din crama Jelna au ieşit primele sticle de vin. Vinul de Jelna poate fi cumpărat din magazinele specializate.
Nici numele vinului nu a fost ales întâmplător, producătorii inspirâdu-se din legendele sânzienelor şi ielelor din Transilvania. Toate vinurile de Jelna au primit numele „Jura” şi „Ruja”, cum erau cunoscute ielelor şi sânzienele în folclorul transilvan.
Crama Jelna este singura din arealul viticol Lechinţa, care are o linie de îmbuteliere performantă, cu tehnologie nouă şi foarte modernă. La crama din Jelna se produs 70.000 de butelii de vin, însă fostul primar vrea să crească an de an şi să ajungă la o producţie de 200.000 de butelii de vin anual.
Vor să ofere o experienţă unică, în care istoria să se împletească cu vinul
Fraţii Moldovan nu vor să se oprească aici şi vor să pună pe picioare, ascunsă între dealurile din Jelna şi o pensiune, unde cei care vor să îşi petreacă câteva zile în mijlocul viei, într-un loc pitoresc şi liniştit, să o poată face.
Fostul edil vrea ca cei care vor trece pragul pensiunii sale să poată gusta vinul produs de el, dar să aibă parte şi de fascinantele bucăţi de istorie despre Biserica Evanghelică din Jelna şi saşii care au locuit aici.
Momentan, Biserica din Jelna a intrat într-un proces de reabilitare, sponsorizând aceste demersuri atât autorităţile judeţene din Bistriţa-Năsăud, cât şi cele ungureşti.
Vă mai recomandăm:
Se încarcă comentariile...
